Asociaţiunea transilvanã pentru literaturã românã şi cultura poporului român „Astra”, la ceas aniversar

Stimată doamnă preşedintă, doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică face referire pe scurt la activitatea uneia dintre cele mai prestigioase şi puternice asociaţii ale românilor luptători pentru interesele culturale, sociale şi chiar politice majore ale naţiunii noastre. Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român „Astra” a luat fiinţă acum 150 de ani, mai precis la adunarea din 4-7 noiembrie 1861 la Sibiu, din iniţiativa elitei intelectuale a românilor transilvăneni (au semnat 176 de cărturari), sub conducerea şi cu binecuvântarea celor două biserici române din Ardeal în frunte cu Episcopul ortodox Andrei Şaguna şi Mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Şerluţiu. Acest eveniment va fi sărbătorit la Sibiu în perioada 4-6 noiembrie 2011, când se va dezveli bustul părintelui ASTRA Andrei Şaguna şi la Bucureşti, în data de 25.10.2011, de către Academia Română în cadrul unei adunări festive dedicate asociaţiunii. De-a lungul vremii, o pleiadă de corifei ai culturii româneşti au activat în cadrul Asociaţiunii pentru, citez din scopul precizat la adunarea de înfiinţare: „Înaintarea literaturii române şi cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare şi editare de opuri, prin premii şi stipendii pentru diferitele specialităţi de ştiinţă şi arte şi alte asemenea”. Amintim aici doar câteva nume: George Bariţiu, Andrei Şaguna, Ion Pop-Reteganul, Miron Cristea, Vasile Goldiş, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Iosif Sterca-Şuluţiu, Andrei Bârseanu, Timotei Cipariu, Ioan Slavici, George Coşbuc, fără a avea pretenţia că toţi cei merituoşi au fost amintiţi aici.
Simboluri ale timpului
Acei care au fost de-a lungul timpului „cultivatorii tinerei plante ASTRA”, cum le plăcea să se numească, au reuşit să obţină repede „fructe de cultură şi de dezvoltare pentru propăşirea neamului românesc”, dintre care amintim: crearea în anul 1861 a Bibliotecii Asociaţiunii, înfiinţarea despărţămintelor care au cuprins la început întreg Ardealul şi apoi toate ţinuturile româneşti ca forme de răspândire cât mai largă a ideilor astriste, publicaţiile Astrei: Transilvania, Enciclopedia Română, Ţara noastră etc., cursuri pentru analfabeţi, cărţi tipărite, prelegeri şi conferinţe, cursuri pe teme sociale, economice, medicale, agricole, ridicarea de monumente, organizarea de expoziţii, muzee şi case memoriale. De-a lungul timpului, despărţămintele formate s-au dovedit a fi adevărate redute în „lupta pentru cultură, pentru cultura adevărată, care nu poate fi decât naţională şi nu este altceva decât lupta pentru existenţa naţională”. Unul dintre despărţămintele cu rezultate deosebite şi în care au activat personalităţi de seamă ale culturii româneşti: Ioan Mihu, Aurel Demian, Ioan Popovici, Aurel Vlad, Viorel Cugerean, Ioan Limbeanu, a fost cel de la Orăştie care poartă numele celui care şi-a dat viaţa în încercarea de a uni simbolic, prin zbor, Ardealul la patria mamă, pionierul aviaţiei româneşti, Aurel Vlaicu. Este de remarcat efortul deosebit depus de urmaşii celor amintiţi pentru a readuce la viaţă şi pentru a reda strălucirea de altădată asociaţiunii redusă la tăcere printr-un decret comunist în anul 1950. Încă din 1990, cele mai multe dintre despărţămintele ASTREI au fost reactivate, astfel încât astăzi, lupta înaintaşilor este continuată în peste 50 de organizaţii zonale din ţară, dar şi din localităţile româneşti din Basarabia, Bucovina de Nord, Iugoslavia, Ungaria, Macedonia şi Bulgaria. Despărţământul „Aurel Vlaicu” Orăştie a devenit principalul animator al vieţii culturale orăştiene, catalizatorul şi garantul reuşitei manifestărilor locale în care este implicată, aşa cum găsim mărturie în „Orăştie – 775 de ani, Monografie”, a reuşit cu sprijinul celor aproape 200 de membri activi, să realizeze simpozioane, editări de presă, manifestări de tradiţie şi continuitate, concursuri tematice, sprijinirea unor formaţii culturale şi acţiuni de caritate, amplasarea de statui şi plăci comemorative. Recent, în 06.10.2011, acest despărţământ a organizat manifestări pentru aniversarea celor 150 de ani de la întemeierea asociaţiunii, ocazie cu care s-a şi dezvelit o placă aniversară.
Respect pentru înaintaşi
Aşa cum spunea George Bariţiu în anul 1891: “De nu ar fi făcut nimic românii în 1860, spre dezvoltarea şi consolidarea vieţii lor naţionale, posteritatea tot le-ar fi datoare cu recunoştinţă pentru înfinţarea Asociaţiunii”, şi noi, cei care astăzi decidem destinele românilor, suntem datori să respectăm şi să continuăm ceea ce înaintaşii noştri au început în vremuri tulburi şi să aderăm şi noi la scopul Asociaţiunii, scop atât de concis exprimat de Mitropolitul Alexandru Sterca Şerluţiu în petiţia adresată împăratului: „luminarea românilor prin cultură pentru emanciparea şi îndreptarea lor spre progres şi prosperitate”.

Iosif Veniamin Blaga, deputat PDL în Colegiul Electoral nr. 2 Orăştie