Actualei puteri

O parte a spectrului politic a râs şi s-a bucurat prin schimbarea unei puteri cu alta. Nu ştiu dacă râsul s-a sfârşit şi bucuria odată cu el pentru noua putere.

Un lucru este sigur, nu mai este râs, este grimasă, sau un început de luare a poziţiei, caracteristic unui om cu probleme şi cu unele lucruri necunoscute până acum, cunoscute acum şi neplăcute. Neplăcute, deoarece noua poziţie, de factor de putere şi de decizie, te-a pus în faţa unor realităţi interne şi internaţionale. Aceste realităţi te aduc, actuală putere, cu picioarele pe pământ şi să nu mai fii cu capul în nori.
E greu să mergi înainte cu ce ai spus cândva, criticând. Dar este imposibil să mai revii asupra celor spuse sau, dacă o faci, te va costa. Poţi un singur lucru: ce ai mai făcut ACTUALĂ PUTERE, să dai vina pe alţii, să cauţi surse noi de finanţare. De pildă, ce noi impozite şi taxe, noi credite, sau cine ştie ce mai scot laboratoarele tale secrete. Da, să dai vina pe anumiţi bancheri (vezi de exemplu FMI), care au impus măsuri de austeritate şi impun şi acum anumite condiţii. Să dai vina, ACTUALĂ PUTERE, pe situaţia internaţională, pe situaţia din Grecia, îngenunchiată şi ea de un anumit sistem financiar şi nu numai. Dar cel mai mult, să dai vina pe guvernarea Boc şi partidul său aflat la putere într-o coaliţie. Coaliţie din care ţi-ai extras, ACTUALĂ PUTERE, şi sursa (senatori şi deputaţi) de a avea puterea. Pe oricine ai da vina, nu ajută la nimic. Situaţia nu este roză, Europa nu poate da soluţii magice, este nevoie de echilibru între măsurile de austeritate, luate deja de alţii, spre fericirea ta, ACTUALĂ PUTERE şi măsurile de stimulare a consumului.
Este adevărat, şi am susţinut tot timpul la nivelul colegilor mei din parlament, măsurile de austeritate excesive lovesc în grupurile vulnerabile şi în tineri şi este un lucru rău. Măsurile au fost luate, şi vă asigur, nu cu inimă bună, şi nu acceptate cu plăcere, după lungi discuţii şi nemulţumiri manifestate. Este nevoie de un echilibru, fiindcă măsurile populiste pot avea pe termen lung, efecte negative nebănuite. Spun acest lucru, văzând că state precum Spania, Portugalia, poate şi Italia nu au o situaţie bună. Europa se agită. Ce bine că noi nu suntem în discuţie, cel puţin nu încă.
Este adevărat că nu este bine pentru cei asupra cărora măsurile de austeritate au însemnat un calvar şi regret acest lucru. Sper totuşi că bruma de stabilitate şi creştere economică obţinută, nu uşor, să ofere o posibilitate de revenire la normal.
Nu va fi uşor într-o lume în care societatea a ajuns la limita consumismului, este drept, pentru unii mult, iar pentru alţii, foarte puţin.
Cu toate acestea, sub guvernarea Boc, cu bunele şi relele ei, s-au obţinut rezultate precum:
• creşterea pensiei medii pe economie la 772 lei în 2011, cu peste 30% peste nivelul lui 2008;
• majorarea pensiei minime la 350 lei;
• salariul real şi-a reluat creşterea uşoară în 2011;
• s-au redus costurile legate de funcţionarea statului de la 15,1% în 2009, la 12,4% la finele anului 2011;
• bugetul alocat investiţiilor a crescut de la 32,6 miliarde în 2008, la 38,1 miliarde lei, anul acesta;
• s-a adoptat noul Cod al Muncii; rezultatul – numărul contractelor de muncă a crescut cu 156.171.
• s-au pus în operă 122 km de autostradă, s-au reabilitat 1.000 km de DN şi sunt în execuţie 434 km de autostradă, lucru care a dus şi multe locuri de muncă noi;
• s-a adoptat Legea responsabilităţii fiscale şi s-a înfiinţat Consiliul fiscal, lucruri cerute de FMI şi care au dus la reducerea deficitului fiscal etc.
Sunt multe alte măsuri foarte bine luate, dar nu pot fi scrise toate într-un singur articol. De asemenea, ştiu că din păcate, în primul moment, ele pentru mulţi nu ţin nici de foame, nici de cald, dar de ele depinde crearea posibilităţilor de dezvoltare a acestei ţări şi rezolvarea multor probleme sociale în viitor.
Nu vreau sa scuz pe nimeni, nici măcar pe mine, dar aş dori un lucru, pe care îl ştiu ca un bun creştin ce mă consider. Iertarea, înţelegerea, răbdarea, speranţa, curajul şi credinţa că putem învinge ne pot duce mai departe pe un drum bun. Să nu-i stigmatizăm pe toţi, să nu-i punem în aceeaşi oală pe toţi, ca nu cumva odată cu cei răi, să dispară şi cei buni, de care cu siguranţă avem nevoie. Punându-i pe toţi în aceeaşi oală, fiindcă au rămas fideli unor colegi şi în primul rând unei doctrine politice, ne putem face un mare deserviciu.
Nu cred că o ţară poate păstra democraţia cu o opoziţie slabă sau una distrusă. Nu trebuie să avem unităţi de măsură diferite pentru politicieni. Avem nevoie de putere, dar, în egală măsură, şi de opoziţie. Excesul de zel şi răutatea ne pot duce în altă parte, lucru pe care istoria ni l-a arătat cu prisosinţă atât la noi, cât şi în lume.
ACTUALĂ PUTERE, am multe întrebări să-ţi pun, aştept însă cu nerăbdare luna noiembrie. Şi totuşi, una am s-o pun: Crezi, ACTUALĂ PUTERE, că Justiţia poate fi independentă fără un ministru al Justiţiei independent?! O să-mi spui: da! Eu îţi spun, mai gândeşte-te, şi la asta, şi la altele.
Al dumneavoastră, cu stimă şi respect,
Deputat Iosif Veniamin Blaga