Revizuire respinsă în dosarul traficului de comori dacice

Maximilian Gânju

Miza a fost legată şi de latura civilă a pro­ce­sului, mai exact de plata despăgubirilor ce­rute de Ministerul Culturii, întrucât hune­do­reanul, condamnat pentru furtul unor obiecte de tezaur din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, şi-a executat pedeapsa. Tribunalul Hunedoara a respins acţiunea.

Eliberat condiţionat
Darius Liviu Baci a fost condamnat în anul 2016, de Curtea de Apel Alba Iulia, la un an închisoare pentru fals în declaraţii şi patru ani de închisoare pentru spălare a banilor, pe­deapsa definitivă fiind de patru ani şi patru luni de închisoare. Alături de el au mai fost condamnaţi Mircea Mihăilă, Florin Zvîncă şi Romică Hîndorean, toţi fiind acuzaţi în dosarul privind furtul unor obiecte de tezaur din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Baci a fost eliberat condiţionat doi ani mai târziu, însă a făcut o contestaţie în anulare, acţiune res­pinsă de Curtea de Apel Alba Iulia.Ulterior a revenit cu o cerere de revizuire ce a vizat in­fracţiunea de spălare de bani (Legea 656/ 2002 art. 23), solicitare respinsă ca inad­mi­sibilă de magistraţii Tribunalului Hunedoara. Soluţia instanţei judeţene nu este definitivă. „În cererea introductivă, condamnatul arată, succint, că, o prima probă nouă la care face re­ferire este raportul de expertiză numis­ma­tică întocmit de expert în dosar (…), din care rezultă că, până în prezent monedele găsite nu au fost clasate şi, cu toate acestea a fost stabilit pentru aceste monede un prejudiciu. (…) O a doua probă o constituie noua de­cla­raţie de martor dată în dosarul civil (…) de martorul expert. Arată revizuientul că acesta ar fi fost incompatibil să efectueze expertizele în cauza penală, potrivit disp. art. 64 lit. c) C.proc.pen., faţă de procesele-verbale la faţa locului la care a participat şi actele pe care le-a întocmit, acesta însumând atât calitatea de martor cât şi de expert şi reprezentant al părţii civile, iar declaraţiile acestuia sunt subiec­tive”, se arată în dosar. Probele şi motivele invo­cate de revizuent vizează o cauză civilă soluţionată înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara având ca obiect acţiune în răs­pundere civilă de­lictuală, în care, prin sentinţa civilă nr. 372/2020 a fost admisă, în parte, acţiunea ci­vilă precizată, formulată de către reclamantul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. În luna aprilie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia a obligat pe Baci şi Mihăilă la plata sumei de 22.905 de euro, cu titlu des­pă­gubiri.

Săpături neautorizate în situl arheologic
Procurorii au arătat că în perioada 1998-2009, după ce s-au constituit într-o asociaţie infracţională, inculpaţii au desfăşurat acti­vi­tăţi sistematice de detecţii şi săpături neau­torizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia (monument UNESCO), în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. ”Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frec­vent cu titlu de aport asociat), două par­curi auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul mu­nicipiului Deva, acţiuni bancare, vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva, au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc. Procurorii au dispus instituirea unor măsuri asiguratorii, indisponibilizându-se prin sechestru bunurile mobile şi imobile ale în vederea recuperării prejudiciului.