„Made in Reşiţa – România“

Puţini sunt cei care ştiu că simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat după o tehnologie inventată în România de inginerul Gheorghe Pănculescu.
După ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich, inginerul Gheorghe Pănculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri. În 1878, Pănculescu revine în ţară, pentru a construi calea ferată Bucureşti-Predeal. În acea perioadă, inginerul inventează un sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluţioneze construcţiile metalice. Astfel, datorită metodei de montare a şinei pe traverse în afara spaţiului căii ferate, Pănculescu a reuşit să termine lucrarea concesionată în mai puţin de un an, deşi termenul de livrare era de aproape cinci ani.

Pănculescu l-a găzduit pe Gustave Eiffel
Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte, pentru a-l întâlni pe Pănculescu, cel care avea să devină inspector general al Căilor Ferate Române. Eiffel a vrut să vadă tehnologia folosită de acesta la montarea căii ferate. În 1879, în casa unde se află acum Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost găzduit de Pănculescu şi a fost impresionat de genialitatea invenţiei româneşti. Aici, Gustave Eiffel, care avea să devină celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înălţarea unui turn ieşit din comun, la Paris, pentru Expoziţia Universală din 1889. Împreună, au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Pănculescu la construcţia turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea, pe măsură ce se înălţa lucrarea. Interesant este şi faptul că destinul celor doi ingineri avea să se încheie, în acelaşi an, 1922.

Cunoscut în Franţa, anonim în România
Profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie s-a numărat printre puţinii cercetători ai acestui inedit episod.
A fost special în Franţa, pentru a studia cât de cunoscut este aportul inginerului român la ridicarea simbolului oraşului luminii. Cercetând documentele acelor vremuri, profesorul a găsit un studiu intitulat „Communication sur les travaux de la tour de 300 m“, datat 1887, în care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi, dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti-Predeal. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara unde s-a născut. Pe fiecare piesă de metal ce compune turnul Eiffel scrie: „Made in Reşiţa – România“. Doar la insistenţele profesorului Stănescu, o şcoală generală din Vălenii de Munte poartă de la începutul acestui an numele inginerului Pănculescu.

Fierul topit la Govăjdia stă şi azi la baza Turnului Eiffel
Furnalul Govăjdia a fost al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru extragerea de fier şi a fost construit în anul 1806. Primul a fost realizat în Topliţa, aproape de municipiul Hunedoara, în anul 1750. Ambele cuptoare pot fi vizitate şi astăzi. La începutul secolului XIX, la Govăjdia, judeţul Hunedoara, s-a dat în folosinţă cel mai modern furnal de topire a minereului de fier din Europa acelor vremuri, fierul topit aici stând şi astăzi la baza Turnului Eiffel din Paris. Era primul furnal din lume cu un proces de producţie continuu. Până la apariţia acestuia, procesul tehnologic de producere a fontei presupunea perioade de oprire pentru încărcarea şi descărcarea furnalelor, acesta fiind primul furnal în care cele două operaţiuni puteau fi efectuate simultan. El a funcţionat până la finele secolului al XlX-lea, când au apărut uzinele de fier de la Hunedoara.
Vechiul furnal a fost declarat monument de arhitectură industrială (Legea nr. 5 din 6 martie 2000).