Nicolle Ebner

Monica Lupu (foto) are 37 de ani şi 20 de ani în „câmpul muncii”. Nu-ţi vine să crezi că zace atâta putere şi forţă de muncă într-o tânără atât de frumoasă şi sensibilă. Dar, după ce afli că e născută la Lunca Cernii – tărâm mirific, cu păşuni care îmbracă dealurile precum o mantie de catifea – primeşti şi răspunsul.

CD-ul „Bade dacă mă iubeşti”, realizat împreună cu orchestra „Crai Nou” din Alba Iulia, a ieşit pe piaţă în luna octombrie 2009 şi chiar dacă nu a apucat să-i facă o lansare oficială, a trezit imediat interesul celor din breaslă. Şi pentru că frumoasa interpretă Monica Lupu este şi propriul său manager -cu diplomă-, a brodit aşa de bine lucrurile, încât au început să curgă invitaţiile la emisiuni moderate de vedete incontestabile ale genului, cum ar fi Tiberiu Ceia – la TV Timişoara, iar duminică, adică în 28 februarie, Monica este invitată la televiziunea regională din Braşov. Următoarea escală televizată, Arad, dacă are timp. De la puţine femei am auzit că „este un avantaj faptul că ştiu să muncesc”, aşa că Monica m-a convins din prima clipă că este un interlocutor de elită al şuetei de astăzi.

Cum ai reuşit să-i convingi pe maeştrii din orchestra „Crai Nou”, cei care-l acompaniază pe Furdui Iancu, să te acompanieze şi pe tine, o începătoare în ale cântecului popular?

Am luat legătura cu unul dintre ei, care mi-a spus că dacă le place ce aud, atunci facem treabă împreună şi dacă nu, nu. Am primit răspunsul pe loc, dar mi-au spus din start că-mi va fi greu cu drumurile între Deva şi Alba. Aşa a şi fost, dar cum spuneam, nu mă sperie munca.

Cât ai lucrat la acest prim album al tău, cu orchestra „Crai Nou”?

Cam un an de zile am strâns materiale, am cules folclor şi de prin zona noastră, am mai primit cântece şi de la cineva, de la ei. Eu sunt o persoană foarte pretenţioasă, perfecţionistă şi cu alţii şi cu mine, şi nu am ales cântece care nu mi-au plăcut. Numai dacă am simţit că se pliază după sufletul meu, numai atunci m-am oprit la cântecul pe care l-am inclus în album. Îmi plac melodiile de dragoste, dar cânt şi despre familie, despre sat, oameni, despre obiceiuri, despre viaţă, având în vedere că am copilărit în Lunca Cernii, de unde am amintiri foarte frumoase. Genul ăsta de melodii mi se potriveşte şi le simt când le interpretez.

A crescut cu melodiile Nicoletei Voica, în fiecare dimineaţă, prin casă, cânta cu Tiberiu Ceia „Frumoasă-i vecina noastră”, ştie pe de rost cântecele Marianei Deac, dar a reuşit să-şi creeze propriul stil. Nu copiază pe nimeni, iar lumea o place cu adevărat, are din ce în ce mai multe invitaţii pentru spectacole, iar în Haţeg, unde stau părinţii ei, CD-ul s-a vândut ca pâinea caldă. Pentru viitor, îşi doreşte să mai scoată un album, asta în condiţiile în care va găsi alte melodii, ale căror mesaje să le poată transmite celor care o ascultă. Adică, ceva mai bun. Altfel, nu. Şi nu vrea să renunţe nici la profesia de economist şi nici la colegii din Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, unde lucrează de şapte ani. Dar, parcă poţi ştii ce-ţi rezervă viaţa?