Livia Botici

Anul 2009 i-a adus pe medicii hunedoreni în topul celor mai reclamaţi pentru greşelile făcute în timpul exercitării profesiei. Şi nu pe un loc oarecare, ci chiar pe primul loc pe ţară, potrivit numărului de reclamaţii înregistrate în anul precedent.

Sancţiuni puţine

Dintre cele 53 de cazuri reclamate, membrii comisiei de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor Hunedoara au aplicat doar cinci sancţiuni. „Dintre toate cazurile semnalate de pacienţi, am reuşit să soluţionăm doar 20, restul de 33 fiind şi în acest moment pe rolul comisiei de disciplină. Referitor la medicii sancţionaţi, nu pot să vă dau nici un fel de date, pot doar să vă spun că unii dintre ei au primit avertismente, alţii mustrări, voturi de blam sau amenzi”, spune Mircea Artean, preşedintele Colegiului Medicilor din Hunedoara.

Cazuri celebre

Printre cele mai mediatizate cazuri petrecute în judeţ în anul trecut, se numără şi cel al Roxanei Lazarenci, o tânără din Deva care, în urma unui chiuretaj realizat de medicul Romeo Stănescu, a rămas nenorocită pe viaţă. Femeia îl acuză pe medic că, în timpul operaţiei, i-a secţionat intestinul, acum fiind nevoită să treacă prin mai multe operaţii de refacere a acestuia. Un alt caz de malpraxis a fost reclamat de o familie din Simeria, medicul specialist în chirurgie generală, Aref Sajin, fiind cel pârât către Colegiul Medicilor din Hunedoara. Acesta a fost acuzat că a observat tardiv semnele unei cangrene ce cuprinsese piciorul unui bolnav, care, din cauza faptului că nu a fost tratat corespunzător, a decedat.

Pe primul loc în top

Dintre cele 400 de cazuri de malpraxis reclamate, anul trecut, la nivelul întregii ţări, 20 la sută au fost semnalate în judeţul Hunedoara. Astfel, medicii hunedoreni s-au ales cu pecetea de cei mai neprofesionalişti doctori din România. Anul acesta au fost înregistrate aproape 20 de plângeri, iar dacă e să luăm în considerare faptul că au trecut abia trei luni din anul 2010, putem să credem că şi în acest an vom ajunge pe primul loc în topul cazurilor de malpraxis semnalate de pacienţi.

Peste 20 de hunedoreni au fost amendaţi de poliţişti, în ultima săptămână, pentru infracţiuni silvice. Aceştia au încercat să fure din păduri peste 50 de metri cubi de material lemnos.

Captură importantă

În cursul săptămânii trecute, pe raza judeţului Hunedoara, reprezentanţii Direcţiei Silvice din judeţ, împreună cu poliţiştii Serviciului de Ordine Publică, au desfăşurat razii pentru prinderea celor care taie pădurile fără a avea autorizaţie. În urma acestui demers, au fost controlate peste 150 de autovehicule care transportau material lemnos şi au fost aplicate peste 20 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 8.000 de lei. Ioan. G, din Hunedoara, este cel de la care poliţiştii hunedoreni au reuşit să confişte cea mai mare captură, adică 1.300 de copaci. Acesta a fost prins, având lemnele într-un depozit din apropierea casei sale. Dacă nu ar fi fost descoperit de oamenii legii, bărbatul ar fi reuşit să strângă o mică avere, 35.000 lei, în doar o singură zi. Potrivit poliţiştilor, hunedoreanul de 61 de ani riscă acum să stea mult timp după gratii. Un alt bărbat căzut în plasa oamenilor legii, săptămâna trecută, este Valentin A., de 29 de ani, din comuna Baru. Acesta a fost prins în timp ce transporta pe o auto-platformă aproape 20 de metri cubi de fag, în valoare de 4.000 de lei. Deoarece nu avea documente de provenienţă pentru lemn, bărbatului i-a fost aplicată o amendă, iar lemnele i-au fost confiscate. (L. Botici)

Cu aproape două săptămâni în urmă, în cadrul sesiunii ştiinţifice a doctoranzilor, organizată şi găzduită de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a fost lansat volumul „Eşti COOL şi dacă vorbeşti corect”. Este important să precizez şi cine îl editează – Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi – surpriză! – Consiliul Naţional al Audiovizualului.
Nu tot ce auzi la radio şi vezi la televizor este corect, spun autorii încă de pe prima pagină. Aş adăuga – şi nu tot ceea ce citeşti în ziar. Este vorba, după cum vă daţi seama, de corectitudinea gramaticală şi, într-o măsură mai mică, cea stilistică.
Cred că acest volum ar trebui să existe în fiecare redacţie, pentru că inventariază, într-o manieră atrăgătoare pentru cititor, cele mai frecvente greşeli de redactare şi exprimare. Când spun cele mai frecvente, s-ar putea crede că sunt acolo, 10-20… Din păcate, sunt mult mai multe. Prin natura profesiei, jurnaliştii vorbesc/scriu mai mult decât media populaţiei, prin urmare, greşelile pot apărea proporţional mai des, pe principiul că numai cine nu munceşte nu greşeşte. Până la un punct, premisa este corectă. Doar că multe dintre greşeli, poate majoritatea, sunt elementare şi fac trimitere la materia studiată în gimnaziu.
În opinia mea, modul în care a fost concepută cartea, simplu şi clar, o face accesibilă şi plăcută pentru lectură. Ca să vă daţi seama, o să prezint câteva exemple: broşă şi nu broşe (la singular), cămaşă şi nu cămaşe, tenişi şi nu teneşi, să aibă şi nu să aibe, ultimele şi nu ultimile, vă mai spunem şi nu mai vă spunem, declaraţia pe care o dau şi nu declaraţia care o dau, trebuie şi nu trebuieşte, metropole şi nu marile metropole, faceţi şi nu făceţi, dragile mele şi nu dragele mele. Nu mai vorbesc de virgulele puse greşit, în special la textele de pe crawl – acea bandă colorată cu ştiri sau mesaje de la telespectatori. Cartea se referă şi la injurii sau exprimări bădărane, în care, din păcate, excelăm, noi sau cititorii/ascultătorii şi telespectatorii noştri. Toate greşelile sunt prezentate în carte nu cum o fac eu acum, ci chiar în contextul în care au fost făcute.
Mi-am dat seama că fiecare dintre noi, jurnaliştii, ar trebui să ne împrospătăm periodic cunoştinţele de gramatică. Dincolo de greşelile evidente, există o multitudine de cazuri în care uităm anumite forme, exprimarea este pleonastică, folosim exprimări improprii, unele din neştiinţă, altele din neatenţie. Cartea prezintă mult prea multe exemple ca să nu mă fi regăsit şi eu în rândul celor care calcă pe bec, aşa că am privit-o ca pe o carte de gramatică în varianta „fără profesor” şi am parcurs-o sistematic.

Nicolle Ebner

Din nou, şedinţă cu scântei la Consiliul Local Deva. De data aceasta, între consilierii susţinători şi cei care au criticat un proiect de hotărâre iniţiat de primarul municipiului Deva, Mircia Muntean.

Încă traumatizaţi de procurori

Printre cele 27 de proiecte de hotărâri de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului local de ieri, s-a numărat şi aprobarea documentaţiei urbanistice faza PUZ, pentru „construire de locuinţe individuale colective, spaţii comerciale şi servicii, zone de agrement pe strada Zăvoi. Toate bune şi frumoase, numai că investiţia trebuia să fie finalizată încă de anul trecut – spun consilierii PSD – iar terenul de 12 hectare, pentru care s-a cerut PUZ-ul, este taman suprafaţa vândută de Consiliul Local Deva, în 2006, pe un preţ care unora li s-a părut prea mic, motiv pentru care aleşii locali, în frunte cu executivul primăriei, au bătătorit cărările la DNA până în octombrie anul trecut. „Potrivit caietului de sarcini întocmit cu ocazia vânzării celor 12 hectare de teren de pe strada Zăvoi, investitorul trebuia să realizeze acest proiect în 36 de luni. Nu l-a împiedicat nimeni să contruiască, pentru că noi am fost chemaţi la DNA pentru preţul la care a fost vândut terenul, nu pentru teren. Iar acum, după expirarea termenului stipulat în caietul de sarcini, ni se cere să votăm PUZ (plan urbanistic zonal) o tranzacţie pe care o consider oneroasă. Dacă votaţi, drum bun la DNA!”, şi-a spus punctul de vedere consilierul PSD, Vasile Ţonea.

Discuţii aprinse pro şi contra

Susţinătorii proiectului iniţiat de primarul Mircia Muntean, liberalii Doru Oană şi Ioan David, sunt de altă părere. „În 2006, când vânzarea terenului a fost atacată de prefectul Cristian Vladu în contencios administrativ, termenul de 36 de luni acordat investitorului pentru construirea cartierului rezidenţial a fost suspendat. „Timpul a început să curgă din nou din luna octombrie a anului trecut, când s-a încheiat cercetarea penală şi cu toţii am primit NUP de la DNA. Prin urmare, investitorul este în termen să ceară PUZ, ca să înceapă lucrările”, au explicat cei doi consilieri, avertizându-i pe ceilalţi colegi că, de data aceasta, pot fi daţi în judecată de investitor. Discuţiile în contradictoriu au durat mai multe zeci de minute şi s-au soldat cu respingerea proiectului de hotărâre (10 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” şi patru „abţineri”), deoarece acesta trebuia adoptat cu 2/3 din numărul consilierilor prezenţi. Cei nouă consilieri care au votat împotrivă ori s-au abţinut au considerat că nu l-a împiedicat nimeni pe proprietarul celor 12 hectare de teren că ceară autorizaţie de construcţie, dacă ar fi vrut cu adevărat să realizeze un cartier rezidenţial pe Dealul Paiului.

Vorbesc gurile rele că, în ciuda seismelor din învăţământul hunedorean, tot se găseşte câte o portiţă de „rezolvat” prietenii sau sarcinile de partid. Se vorbeşte prin târg că nevasta unui mic şef de unitate de presă cu imagine portocalie, urmează să fie „ajutată” să-şi găsească un loc de muncă decent, fără bătaie de cap şi fără stres din partea şefilor, că doar deh, nevasta va fi numită pe post pe criterii politice, nu de competenţă. Prin urmare, ca să se bifeze sarcina de partid, soţia administratorului a fost asigurată că-şi va începe activitatea didactică din această toamnă, pe un post creat special pentru ea. Baiu-i altul, pentru că e bine ştiut că nu e nici primul şi nici ultimul post creat special pentru pupilele unora sau altora. Spun cârcotaşii că nevestei de şef îi cam place să-şi bage mâinile prin poşetele colegelor şi să se autoservească, cu tot ce-i pofteşte inimioara, ca şi când ar fi poşeta ei. Gurile rele au avut însă grijă să povestească unde trebuie despre apucăturile nevestei, aşa că cine a avut urechi de auzit, ştie ce urmează.

Tot gurile rele din urbea de la poalele Cetăţii mai spun că, într-o unitate condusă de un portocaliu-ce să-i faci! Dacă ei sunt la putere, ei sunt în centrul atenţiei şi de ei se bârfeşte mai mult-ar cam începe să scârţâie lucrurile. Nu că nu ar merge treaba sau că noul director nu ar fi apreciat pentru conduită sau profesionalism, ci pentru că fostul director a fost menţinut în firmă, pe un post creat special pentru el. Gurile rele spun că portocaliii au făcut mare greşeală că nu s-au scăpat de „vechili structuri”, pentru că activitatea fostului şef-remunerat, de altfel, regeşte-se rezumă doar la a pândi, la cotitură, greşelile actualului director. Cârcotaşii spun că pândarul abia aşteaptă să pună din nou mâna pe postul pierdut, aşa că nu este exclus chiar să inventeze oareşce tâmpenii, numai să se vadă din nou în fotelul de director.

Atletul Cornel Pitariu (12 ani), de la CSS Hunedoara, a câştigat titlul de campion naţional, chiar la primul concurs oficial la care a participat în viaţa lui de sportiv. Pitariu a obţinut medalia de aur în cadrul Campionatului Naţional de Cros (pe distanţa de 1.200 de metri), care s-a disputat la finalul săptămânii la Reşiţa. „E un sportiv talentat şi cu o voinţă extraordinară. Practică atletismul de un an, iar acum, la primul concurs oficial la care a participat, a câştigat aurul. Sper să fie un semn bun şi să aibă o carieră valoroasă”, a spus antrenoarea sportivului, Marieta Ilcu, fostă campioană mondială.

Etapele zonale ale Cupei Liceelor la fotbal şi handbal masculin se vor desfăşura la Deva, în Sala Sporturilor şi la Hunedoara, în Sala de Sport a Colegiului Tehnic de Informatică „Traian Lalescu”, în organizarea Direcţiei Judeţene pentru Sport Hunedoara. Competiţiile vor avea loc în perioada 22-25 aprilie şi vor alinia la start câştigătoarele etapelor judeţene din Hunedoara, Arad, Timiş şi Caraş – Severin. Judeţul Hunedoara va fi reprezentat de echipa Colegiului Tehnic de Informatică „Traian Lalescu” din Hunedoara la handbal şi de formaţia Grupului Şcolar Industrial din Lupeni la fotbal.

Ciprian Marinuţ

Cele patru gimnaste de la CNS-CSS „Cetate” Deva, prezente în loturile României care au concurat la Paris, Amelia Racea (foto), Cerasela Pătraşcu (senioare), Maria Balea şi Beatris Mărgărit (junioare), au pus umărul la victoriile tricolorelor în competiţia triunghiulară cu Franţa şi Marea Britanie.

Au pus stăpânire pe aur

Gimnastele din echipele feminine de senioare şi junioare ale României, care se pregătesc la Centrul Olimpic din Deva, au câştigat toate medaliile de aur puse în joc la concursul triunghiular cu Franţa şi Marea Britanie, desfăşurat în week-end, la Paris. Tricolorele s-au impus atât în concursul pe echipe, cu 167,800 de puncte la senioare şi 162,200 puncte la junioare, cât şi la individual compus, unde au triumfat Diana Chelaru la senioare şi Larisa Iordache la junioare. Patru dintre cele 10 gimnaste care au punctat oficial pentru echipele României sunt de la CNS-CSS „Cetate” Deva, Amelia Racea, Cerasela Pătraşcu (senioare), Maria Balea şi Beatris Mărgărit (junioare), având contribuţii consistente la victoriile tricolorelor.

Constanţă şi valoare la senioare

Lidera gimnastelor senioare de la „Cetate”, Amelia Racea, a concurat bine pentru echipa condusă de Nicolae Forminte la toate cele patru aparate, fiind una dintre cele mai constante componente din echipa României. Racea, sportiva numărul unu a judeţului Hunedoara în 2009, a prezentat exerciţii competitive la sărituri (14,050) şi paralele (14,050). Cerasela Pătraşcu, aflată la al doilea concurs după operaţia la genunchi de după C.E. din Franţa, a participat doar la trei aparate. Pătraşcu a obţinut note bune la sărituri (13,700) şi bârnă (14,000) şi a surprins plăcut prin prezentarea unor coborâri cu valoare C, atât la paralele (dublu echer), cât şi la bârnă (şurub cu 540 grade întoarcere).

Siguranţă şi puncte la junioare

„Reţeta” de la senioare s-a repetat aproape identic şi la junioare, unde cele două devence au dat siguranţă echipei şi puncte valoroase la aparatele lor forte. „Maria Balea a concurat la toate cele patru aparate şi a prezentat exerciţii sigure şi fără greşeală. A executat, în premieră la un concurs, o săritură cu grad mare de dificultate şi i-a reuşit şi a introdus două elemente noi în exerciţiul de la paralele, iar unul i-a ieşit bine. Beatris Mărgărit a concurat la trei aparate şi a avut exerciţii valoroase la sol şi sărituri, cu elemente noi şi cu grad ridicat de dificultate, însă mai trebuie să-şi corecteze exerciţiul la bârnă”, a spus antrenoarea Ramona Micu, de la CNS-CSS „Cetate” Deva şi Lotul de Junioare al României.

Numai victorii în amicale

Gimnastele din echipele României sunt la a doua victorie consecutivă în concursurile de verificare, după ce în week-end-ul trecut s-au impus în trilateralul amical disputat în Anglia, întrecând echipele Marii Britanii şi Germaniei. Următorul concurs de verificare va fi la Bucureşti, Internaţionalele României, care va avea loc între 9 şi 11 aprilie, la Sala Polivalentă. Campionatul European de gimnastică pe echipe, atât la junioare, cât şi la senioare, se va desfăşura la Birmingham, în perioada 28 aprilie – 2 mai.

Rezultate tehnice:

Echipe senioare: 1. România – 167,800 p.; 2. Franţa – 166,550 p; 3. Marea Britanie – 157,950 p.

Echipe junioare: 1. România – 162,200 p.; 2. Franţa – 161,850 p; 3. Marea Britanie – 155,950 p.

Individual compus senioare: 1. Diana Chelaru (România -57,550); 2. Youna Dufournet (Franţa – 56,800) 3. Raluca Haidu (România – 56,550).

Individual compus junioare: 1. Larisa Iordache (România, 55,600 p.); 2. Anne Kuhm (Franţa – 53,400 p); 3. Diana Bulimar (România – 53,250 p.)

Notele sportivelor de la CNS Cetate Deva: Amelia Racea (senioare) – total 53,700: sărituri:14,050; paralele: 14,050; bârnă: 13,200; sol: 12,400; Cerasela Pătraşcu (senioare): sărituri: 13,700; paralele: 12,800; bârnă: 14,000; Maria Balea (junioare): total 51,850 – sărituri: 13,300; paralele: 11,750; bârnă: 13,100; sol: 13,700); Beatris Mărgărit (junioare) – sărituri: 13,850; bârnă: 12,900; sol: 14,150.

Livia Botici

Locuitorii satului Bejan acuză faptul că halda de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia îi acoperă cu praf în fiecare zi. Cu toate acestea, comisarii Gărzii de Mediu din Hunedoara nu au aplicat unităţii de care aparţine depozitul nici un fel de amendă.

Peste limita maximă

Luni după-masă, în jurul orei 14, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara au fost sesizaţi că dinspre halda de zgură şi cenuşă a Termocentralei Mintia, s-a ridicat un imens nor de praf, care a împânzit toată zona. „Un grup de persoane din satul Bejan ne-a contactat, pentru a ne aduce la cunoştinţă situaţia. Aceştia spuneau că în casele lor este plin de praf şi că nu mai suportă aceste condiţii. Inspectorii noştri, împreună cu comisarii Gărzii de Mediu, au fost la faţa locului şi au ridicat probe, pentru a stabili concentraţia de praf care există în aer. Ei bine, aceasta era peste limita maximă admisă prin lege, mai exact, 0,579 mg pe metru cub, valoarea maximă admisă fiind de 0,5 mg pe metru cub. Situaţia s-a creat deoarece zona nu era umezită, dar inspectorii au intervenit, pentru ca halda să fie inundată şi asftel am remediat parţial problema”, declară Georgeta Barabaş, directorul APM Hunedoara.

„Nu am primit rezultatele”

Contactat de MESAGERUL HUNEDOREAN, pentru a ne spune valoarea amenzii aplicate Termocentralei Mintia, pentru depăşirea concentraţiei maxime admise a prafului din aer, Cristian Moldovan, comisarul şef al Gărzii de Mediu Hunedoara, susţine că, la două zile de la eveniment, nu are date despre rezultatele de laborator ale analizelor efectuate, cu toate că, de la APM Hunedoara, acestea au fost trimise către instituţia condusă de el. Nu ştim pentru ce este plătit domnul Moldovan, dacă habar nu are de poluările produse în judeţ.

„Deocamdată, ancheta este în derulare, nu ştim dacă valorile maxime admise s-au depăşit sau nu pentru că analizele sunt încă la laborator”, spune comisarul şef Moldovan. Informat de faptul că analizele i-au fost transmise şi că valorile sunt mai mari decât cele admise de lege, la întrebarea „ce amendă veţi aplica Termocentralei Mintia pentru neregula depistată?”, acesta încearcă din nou să ne inducă în eroare. „Păi, nu ştim dacă le vom da vreo amendă, trebuie să cercetăm care au fost motivele pentru care s-a ajuns la această concentraţie, cenuşa din haldă fiind umectată (n.r. -directorul APM Hunedoara a spus că nu era), deci, e posibil ca situaţia să nu fie cauzată de Termocentrala Mintia”, spune comisarul şef al Gărzii de Mediu Hunedoara.

Pe cine protejează comisarul?

Reamintim că la conducerea Termocentralei Mintia se află Cristian Vladu, fost prefect de Hunedoara şi membru PDL, iar comisarul şef Cristian Moldovan face parte din acelaşi partid. Aşa stând lucrurile, nici nu ne aşteptam ca onor comisarul şef Moldovan să-l amendeze pe Cristian Vladu, colegul său de partid, mai ales că, atunci când acesta era prefect, l-a ajutat să fie menţinut în funcţia de şef al Gărzii de Mediu din Hunedoara.

Lidera Ligii a IV-a, FC Hunedoara, a profitat de faptul că Retezatul Haţeg s-a retras din campionatul Ligii a III-a şi a reuşit să obţină acordul de transfer a trei jucători din lotul „zimbrilor”. Antrenorul hunedorenilor, Nelu Mitrică (foto), îi va avea astfel la dispoziţie în etapele rămase de disputat pe mijlocaşii Ionuţ Gavriluţ şi Tudor Şaucă (ambii 20 de ani) şi pe atacantul Ovidiu Popesc. Toţi cei trei noi veniţi vor juca pentru FC Hunedoara sub formă de împrumut, până la finalul actualului sezon. FC Hunedoara l-a transferat, tot săptămâna trecută, pe mijlocaşul Constantin Răcăreanu (31 de ani) de la Minerul Teliuc.

Livia Botici

Pensionarii hunedoreni au ajuns la fundul sacului. Cum nu au ce pune pe masă, acum, în pragul Paştelui, sute de bătrâni se îndatorează pe ani de zile. Astfel, numărul creditelor acordate de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Deva a crescut în martie, cu 50 la sută, faţă de luna ianuarie.

Sărbători sărace

Ieri, în sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Deva a fost agitaţie mare. Speranţa că va avea un Paşti lipsit de probleme financiare se citea pe faţa fiecărui bătrânel care, cu mâinile tremurânde, întindea femeii de la ghişeu actele pentru a primi ajutor. Nici unul dintre pensionarii prezenţi nu vroia o sumă mare, ci doar câteva sute de lei, pentru ca să îşi poată permite să vopsească nişte ouă, să pregătească o friptură de miel şi să coacă prăjituri pentru nepoţei. „Suntem săraci maică, dacă nu ne împrumutăm, nu o să avem nici măcar ce să mâncăm de sărbători. Şi, nu suntem noi atât de importanţi, dar vin copiii în vizită şi nu putem să nu le punem pe masă un ou roşu sau să nu-i cumpărăm nepoatei o păpuşă”, spune o bătrânică. „E greu să fii bătrân şi fără bani. Dacă în restul zilelor mâncăm numai cartofi şi fasole, măcar de sărbători să avem pe masă şi puţină carne, cu toate că nu o să cumpăr miel, că e prea scump, o să iau un pui pentru Paşti”, mărturiseşte o altă pensionară.

Obicei tradiţional

Perioada sărbătorilor pascale este una înaintea căreia numărul pensionarilor care au nevoie de un împrumut creşte simţitor. „De obicei, în această perioadă a anului, la fel ca înainte de orice sărbătoare importantă, pensionarii hunedoreni vin la noi şi ne cer ajutorul, pentru a putea petrece creştineşte. Numărul celor care ne trec pragul în apropierea Paştelui este foarte mare, oamenii au nevoie de banii, mai ales pentru că au pensii foarte mici şi nu-şi pot permite nici măcar strictul necesar”, spune Francisc Kovacs, preşedintele CARP Deva. În această lună, aproape 400 de pensionari au primit împrumuturi de la CARP Deva, sumele fiind de cele mai multe ori foarte mici, până într-o mie de lei.

Sorina Popa

Ieri, primarul Orăştiei, Alexandru Munteanu (foto stânga), i-a conferit titlul de cetăţean de onoare al municipiului, Mariei Ianei Matei (foto dreapta), distinsă cu premiul „Europeanul anului 2010”.

Scopuri umanitare

Născută la Orăştie, Maria Iana Matei a plecat din ţară după 1990, revenind acasă în 1998, când organizează acţiuni de ajutorare a copiilor abandonaţi, hotărând să se dedice acestei cauze. Ei i s-a acordat premiul „Europeanul anului 2010”, decernat de un juriu format din 19 editori europeni ai revistei Reader’s Digest, încununându-i astfel activitatea sa cu scop umanitar şi de combatere a fenomenelor sociale negative, cum ar fi abandonul familial şi traficul de fiinţe umane. Maria Iana Matei a mai primit distincţia „Hero of the Year”, din partea Departamentului de Stat al SUA, „Premiul pentru abolirea sclaviei”, din partea Camerei Lorzilor din Anglia.

„Ceea ce s-a întâmplat la Orăştie (n.r. – primirea titlului de cetăţean de onoare al municipiului), pentru mine înseamnă mai mult decât toate premiile obţinute. Sunt mândră că sunt orăştiană”, a spus Maria Iana Matei, ieri, la Orăştie, la primirea diplomei de cetăţean de onoare.

Primarul municipiului, Alexandru Munteanu, a declarat cu această ocazie că ar dori să ofere tot mai multe asemenea diplome, pentru cetăţeni ai Orăştiei, care ne fac mândri că suntem români.

Ciprian Marinuţ

Oficialii echipei din Valea Jiului se plâng că Federaţia îi favorizează pe cei de la UTA Arad într-un litigiu cu clubul din Lupeni. Minerii susţin că F.R.F. ezită să ia măsura neprogramării în campionat a alb-roşiilor, deşi aceştia nu şi-au achitat o datorie de 6.000 de euro faţă de mineri, restantă de şapte luni.

Un transfer cu cântec

„Zâzania” între cele două cluburi are la bază transferul lui Vali Apostol, pentru care minerii susţin că mai au de încasat de la arădeni suma de 6.000 de euro. Cei de la Minerul Lupeni acuză Federaţia că face jocurile echipelor puternice şi discriminează cluburile mici. „UTA trebuia să ne dea banii din luna septembrie 2009. Am trimis o căruţă de faxuri la Federaţie, dar noi, echipele mici, nu suntem băgate în seamă. Noi a trebuit să plătim orice datorie, oricât de mică, pentru că altfel nu am fi fost programaţi în campionat, iar UTA, de şapte luni de zile, este păsuită, în ciuda faptului că am cerut neprogramarea ei în campionat. Se pare că legile sunt doar pentru cei mici nu şi pentru echipele cu nume. Federaţia ignoră toate faxurile pe care noi le trimitem”, a declarat preşedintele echipei Minerul Lupeni, Mihai Basarab.

Au plătit datoria către Chiţu

Oficialul echipei din Lupeni spune că clubul a achitat datoria de 2.600 de euro către fostul jucător Alexandru Chiţu. „Dacă nu plăteam datoria, nu am fi fost programaţi în partida cu Târgu Mureş. Din păcate, numai noi trebuie să plătim până la ultimul leu, alte cluburi nu sunt obligate să ne achite datoriile”, a mai precizat Basarab.

Dana Istudor

Municipalitatea Petroşani a încheiat licitaţia pentru dezvoltarea domeniului schiabil în Masivul Parâng, care prevede construirea unei telegondole cu plecare din Petroşani şi până în centrul actualei staţiuni, dar şi amenajarea de zeci de kilometri de pârtii, precum şi alte facilităţi.

În urma analizării documentaţiei depusă de firmele care s-au înscris la licitaţie, Primăria Petroşani a stabilit că nu au fost descoperite nereguli, aşa că singurul ofertant, în fapt o „uniune” a mai multor firme interesate de licitaţie, – Kranz Eurocenter – se poate considera câştigător, chiar dacă încă nu s-a făcut notificarea în acest sens. Oferta firmei câştigătoare a fost de aproximativ 68 milioane de euro, iar Kranz Eurocenter a participat în asociere cu Acomin Cluj- Napoca şi Doppelmayer Austria. La mijlocul anului vor demara şi lucrările la acest proiect, autorităţile locale sperând să obţină toate avizele necesare până atunci şi să finalizeze şi exproprierile necesare pentru construcţia telegondolei. Pe de altă parte, avizul de mediu pare cel mai greu de obţinut, deoarece, cel puţin din primele estimări, mai multe zeci de hectare de pădure ar urma să fie defrişate.

Nicolle Ebner

Primarii din Ţara Haţegului au înţeles la timpul potrivit importanţa asocierii în vederea derulării unor proiecte comune. I-au „luminat” schimburile de experienţă efectuate în Europa, dar mai ales, vizita în departamentul Finistere (situat în regiunea Bretania din vestul Franţei).

General Berthelot – o investiţie oportună

Consiliile locale ale primăriilor Densuş, Sălaşu de Sus, Pui, Râu de Mori, Toteşti, Răchitova, Sântămăria Orlea şi General Berthelot s-au asociat în vederea realizării unui parc de panouri solare, care să asigure iluminatul public în toate cele opt comune. Proiectul este în fază incipientă, iar coordonatoarea – mai bine spus, cea care a reuşit să-i convingă pe edilii şefi ai comunelor vecine de oportunitatea unui asemenea proiect, este primarul comunei General Berthelot, Marina Huzoni. Potrivit primăriţei, parcul se va întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi va fi amplasat pe teritoriul localităţii General Berthelot. Firma din Timişoara angajată pentru întocmirea proiectului este una cu experienţă în domeniu, aşa că primarii nu-şi fac mari probleme privind obţinerea finanţării externe.

Densuş-„bio-gaz” sau „bio-diesel”

Primarul comunei Densuş, Sorin Ştefoni, spune că Asociaţia Intercomunală Tara Haţegului lucrează şi la un proiect de ardere şi transformarea deşeurilor menajere în „bio-diesel”, sau „bio-gaz”. „Pentru proiectul prin care se obţine „bio-diesel” s-a oferit o bancă din Luxemburg să suporte 48 la sută din costuri, iar noi să găsim sursele de finanţare pentru restul. Varianta cealaltă, de „bio-gaz”, este cu finanţare europeană. Aşteptăm datele tehnice, pe baza cărora vom analiza şansele de implementare cu Agenţia pentru Protecţia mediului. „Bio-gaz”-ul sau „bio-diesel”-ul va fi vândut, ceea ce înseamnă că vom reuşi să atragem venituri la bugetele locale. În plus, locuitorii vor fi scutiţi de la plata colectării şi transportului deşeurilor menajere”, declară primarul comunei Densuş, Sorin Ştefoni.

Sălaşu de Sus-tineri fermieri şcoliţi în Kemper…

Impresionat de vizita în departamentul Finistere-Franţa a fost şi primarul comunei Sălaşu de Sus, Sorin Marica. De anul viitor, pe perioada vacanţei de vară, tineri cu vârstele cuprinse între 16 şi 18 ani şi ai căror părinţi sunt mici fermieri (ferme de subzistenţă) vor fi trimişi în fermele din Kemper-judeţul Finistere. „Să înveţe, de la familii care au copii de vârste apropiate, cum se munceşte într-o fermă. Acolo, toţi membrii familiei de fermieri au atribuţii şi contribuie la bunăstarea şi dezvoltarea gospodăriei”, povesteşte primarul comunei Sălaşu de Sus, Sorin Marica.

… şi în „sejururi lingvistice”

Relaţiile comunităţii Sălaşu de Sus cu francezii durează de mai mulţi ani. Grupuri de patru-cinci studenţi din Franţa veneau câte 18 zile în vacanţa mare şi organizau „sejururi lingvistice”, ce implicau cursuri de aprofundare a cunoştinţelor de limbă franceză şi comunicare, activităţi de petrecere a timpului liber în mod educativ pentru toţi copiii comunei. Anul acesta, primarul vrea mai mult. „În 2010, vrem să organizăm o tabără în Retezat. Vom discuta cu directorii şcolilor şi vom face o selecţie a elevilor care vor participa la tabăra cu studenţii francezi. Vom încerca să-i recompensăm astfel pe elevii buni, conştiincioşi şi care au noţiuni de limbă franceză, tabăra fiind o bună ocazie de aprofundare a limbii”, a adăugat primarul Sorin Marica.

Nicolle Ebner

O familie din Petroşani a dat în judecată sucursala unei bănci din localitate. Familia Vasile Pralea afirmă că a cumpărat, în 2002, un apartament scos la licitaţie de bancă şi, cu toate că l-a achitat integral în acelaşi an, nu a intrat nici acum în posesia contractului de vânzare-cumpărare.

În loc de contract, adeverinţă de proprietate

„La licitaţie a participat directorul băncii, executorul, eu şi soţul meu. Suma stabilită a fost de 53,250 milioane lei vechi şi am convenit, împreună cu directorul băncii şi executor, să plătim apartamentul în şase rate. După câteva luni, am achitat toată suma dar, pentru că nu cunoşteam demersurile, m-am mulţumit doar cu o hârtie ştampilată de conducerea băncii, prin care se adeverea că suntem proprietarii apartamentului. La acea vreme, în baza adeverinţei, am încheiat contractele pentru utilităţi şi ne-am făcut buletinele de identitate pe noua adresă. Acum, pentru reînnoirea contractelor, nu-mi mai ia nimeni în seamă hârtia de la bancă. Mi se cere contractul de proprietate pe apartament, act pe care nu-l avem”, povesteşte Maria Pralea. Femeia mai spune că, „după ce am achitat întreaga sumă, am început demersurile la bancă pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare, însă tot de atunci, au început amânările. Ba că e plecat executorul, ba că nu este directorul. De opt ani, suntem duşi cu zăhărelul şi riscăm să rămânem fără casă”.

Au dat banca în judecată

Familia Pralea are un copil de trei ani şi se gândeşte cu groază că mâine poate rămâne fără casă. Se pare că, în Petroşani, sunt mai multe familii în aceeaşi situaţie. „Semnalez acest aspect, pentru ca să nu păţească şi alţii ce am păţit eu, cu toate că am întâlnit şi alte familii care sunt în aceeaşi situaţie. Eu am fost cumpărător de bună credinţă, iar fosta conducere a băncii a profitat de asta şi acum, riscăm să ajungem pe drumuri. Soţul meu a lucrat şi lucrează în fundul pământului, cu un plămân, pentru acest apartament, iar ei îşi bat joc de noi. Am vorbit şi cu şefii băncii de la Bucureşti, iar aceştia mi-au spus că nu există actul de adjudecare şi că acesta nu poate fi făcut retroactiv”, mai declară soţia lui Vasile Pralea. Considerând că banca este cea care nu a respectat procedura legală, familia Pralea a apelat la instanţa din Petroşani, pentru a-şi face dreptate.

Contactat telefonic, directorul sucursalei bancare din Petroşani s-a abţinut de la comentarii, „întrucât chestiunea iese din aria mea de competenţă. Să lăsăm instanţa să decidă asupra acestui caz”.

Cosmin Costa-viceprimar al municipiului Deva

Pentru că ştia că adăpostul de câini fără stăpân de la Sântuhalm nu are apă, de anul trecut, dar cu toate acestea, nu a luat măsuri concrete nici pentru crearea de condiţii optime pentru câini, dar nici pentru angajaţii se muncesc acolo.

Marina Huzoni – primarul comunei General Berthelot

Pentru că a avut iniţiativa de a realiza, împreună cu mai multe primării din Ţara Haţegului, un proiect prin care, pe raza comunei, se va înfiinţa un parc de panouri fotovoltaice ce va asigura iluminatul public în toate localităţile partenere.

Nicolle Ebner

După cum se desfăşoară activitatea la adăpostul de câini de la Sântuhalm, se pare că administraţia locală din Deva este incapabilă să rezolve problema maidanezilor de pe străzile reşedinţei de judeţ.

Doi îngrijitori la 500 de maidanezi

Lipsa de interes a administraţiei locale se vede de cum intri pe poarta refugiului. Aproape jumătate din cei peste 500 de câini adăpostiţi aici umblă liberi, deoarece nu sunt suficiente cuşti sau padocuri. Hrana pentru bietele animale se fierbe la foc făcut din cauciucuri, un adevărat pericol pentru natură, dar şi pentru sănătatea celor doi angajaţi ai SPIGM (Serviciul public de întreţinere şi gospodărire municipală), aflat în subordinea Primăriei Deva. Pentru că nimeni nu vine să ridice gunoiul, acesta este depozitat în mijlocul curţii şi când grămada devine prea mare, este distrusă prin ardere. Sarcina de a avea grijă de cei 500 de câini revine Ilonei şi lui Liviu, doi angajaţi, abandonaţi şi ei, precum câinii de pe străzile municipiului. Din toamna anului trecut, adăpostul nu are apă, pentru că fântâna a secat în urma unor lucrări la reţeaua de apă efectuate în zonă.

Medicamente, din banii lor

Ilona este unică în ceea ce face. Ea hrăneşte câinii, ea este şi asistentă – îi tratează cu medicamentele cumpărate de asociaţia de protecţie a animalelor -, ea îi deparazitează şi moşeşte femelele gestante. De la începutul acestui an, nici un patruped nu a fost sterilizat sau vaccinat, pentru că primăria nu a mai încheiat nici o convenţie cu medicii veterinari. „Lucrăm non-stop, şi de sărbători şi duminicile, dar nu ne plătesc pentru asta, cu toate că suntem, amândoi, angajaţi de primărie cu carte de muncă. Medicamente şi antibiotice pentru noi şi pentru câinii bolnavi le primim de la doamna doctor Terezia Dinu”, povesteşte Ilona. De când adăpostul nu mai are apă, Liviu-al doilea angajat, aduce din Cerna, cu căruciorul, în fiecare zi.

Taxă de protecţie de sărbători

Dacă cineva ar verifica documentele, s-ar constata că nu există o evidenţă a câinilor aduşi de hingheri la adăpostul din Sântuhalm. Niciodată nu s-a întocmit un proces verbal de predare-primire. În schimb, banii contribuabililor se scurg într-o gaură neagră, pentru că primăria plăteşte serviciile prestate de Serviciul de ecarisaj ce aparţine SPIGM Deva. Ba mai mult, unul dintre angajaţii SPIGM Deva a inventat şi „taxa de protecţie” pentru câini. „Unul dintre hingheri, Varga, mi-a cerut taxă de protecţie. Întotdeauna face asta de Paşti şi de Crăciun. Mi-a cerut 50 de lei, ca să-mi lase căţelele în pace”, povesteşte una dintre cele trei voluntare.

Plătite de voluntari

Reprezentanţii Asociaţiei „Natura”-asociaţie înfiinţată după ce „Salvaţi-l pe Lăbuş”, fundaţia care a înfiinţat adăpostul de la Sântuhalm, a abandonat lupta cu inerţia administraţiei locale – îl acuză pe viceprimarul municipiului Deva, Cosmin Costa, că induce opinia publică în eroare prin declaraţiile pe care le face referitor la rezolvarea problemei câinilor fără stăpân. „Niciodată nu a răspuns la telefon, când l-am solicitat, cu toate că stabilisem întâlnirile cu el. Aşa colaborează cu noi. Am înfiinţat «Natura» să putem accesa fonduri în scopul amenajării unui refugiu conform cerinţelor europene, dar pentru că statutul juridic al terenului pe care este adăpostul nu este definitivat, nu putem face nimic. Nici măcar să încheiem contracte pentru ridicarea gunoiului, pentru alimentarea cu apă sau energie electrică. Am cheltuit zeci de milioane de lei vechi pentru construirea de padocuri” declară dr. Terezia Dinu, membru fondator al Asociaţiei „Natura”.

Plăţi multiple pentru acelaşi animal

Viceprimarul Cosmin Costa nu şi-a prea verificat subalternii, aşa că nu ştie să răspundă exact dacă patrupedele ridicate de hingheri sunt predate pe bază de proces verbal şi dacă există o evidenţă strictă. Dar ştie sigur că hingherii sunt plătiţi „la bucată, cu o sumă modică” şi mai ştie şi că adăpostul nu are apă de anul trecut. „Noi facem comanda şi ei acţionează. Zilele trecute le-am cerut să prindă mai mulţi câini scăpaţi de sub control, foarte agresivi”, afirmă viceprimarul. Numai că el una a spus, iar angajaţii SPIGM alta au făcut. „Ne-au adus la refugiu câini care au fost sterilizaţi şi crotalizaţi, deci, câini care au mai fost prinşi o dată”, spune dr. Terezia Dinu.

Mai acum vreo câteva luni, s-au câştigat nişte alegeri pe motiv de anticomunism. Cică, ăia care votau cu Geoană erau comuniştii, în timp ce anticomuniştii votau Băsescu. Raportul era de vreo cinci milioane la alte cinci milioane. Repet: cinci milioane se temeau acum şase luni de comunism! Teama neamului că se vor întoarce comuniştii a fost atât de mare, încât intelectuali de seamă s-au chinuit să lipească (simbolic, fireşte) pe figura lui Geoană eticheta de neocomunist, uzată în timpul regimului Iliescu.
Că Geoană a pierdut, e o altă poveste, am mai scris despre ea. Că Băsescu nu e deloc reprezentantul anticomuniştilor, nu mă mai interesează. Aţi remarcat faptul că scriu rar editoriale cu tentă politică. Dar, să ne credem o naţie de anticomunişti, asta nu-i valabil nici măcar de faţadă. Românul e conjunctural. Dă bine să zici că eşti anticomunist – eşti anticomunist! Trece moda…? Te doare fix în şpiţ!
Campania „Europa liberă – aici!”, adresată celor care au înţeles ceva din comunism, celor care au tremurat de emoţie auzind Rapsodia a II-a a lui Enescu, ce deschidea „Actualitatea românească”, este parţial un eşec. Aveam nevoie de 200.000 de euro, pentru a ne aduce istoria acasă, cum bine spune sloganul campaniei de promovare a campaniei. Emil Cioran deplângea încă din interbelic ceea ce el numea „cultura minoră” a României. Ce-i drept, a revenit asupra propriilor afirmaţii, dar ceva-ceva adevăr tot este în ceea ce a spus. Fără istorie, românii sunt condamnaţi să-şi caute la nesfârşit identitatea. Radio „Europa liberă” este istoria noastră recentă, ceva ce ne individualizează în raport cu experienţa vestică. Arhiva postului de radio atât de iubit de anticomuniştii veritabili din epoca Ceauşescu nu poate fi adusă în ţară, pentru că nu sunt bani. Şi de fapt, cui îi mai pasă…? Istorie fac Corneliu Voicu şi flăcările violet, la noi nu prinde seriozitatea, ci mereu băşcălia. La miştocăreală suntem pe primele locuri, dacă cineva vrea să facă ceva serios, ori ne batem joc, ori ridicăm din umeri nepăsători, ori întrebăm franc „mie ce-mi iese din asta…?”.
Acei oameni de la „Europa liberă” aveau identităţi, erau cunoscuţi, se numeau sau se numesc încă Neculai Constantin-Munteanu, Emil Hurezeanu, Monica Lovinescu. Erau înjuraţi şi ameninţaţi, curajoşii de toate speciile îşi permiteau să-i bălăcărească, aşa cum se face şi acum – sub protecţia anonimatului! Înjură, nimeni nu te cunoaşte! Ameninţă, nimeni nu va şti cine eşti!
Iar teledonurile de tot felul şi numărul la care se poate trimite un sms: 8820, au fost onorate doar de vreo 60.000 de anticomunişti! Mai lipsesc 140.000, pentru ca „Europa liberă” să fie aici! Anticomunişti, puneţi mâna pe telefonul mobil, duşmanul stă la pândă!

Dana Istudor

O familie din Petroşani se luptă de mai bine de şase luni de zile cu omul de afaceri Emil Bercea, nimeni altul decât finul primarului din Petroşani, pentru a-şi redobândi dreptul de utilizare a unei parcele de pământ. Deşi a apelat până în prezent la aproape toate instanţele care ar trebui să împartă dreptatea, Lilioara şi Petre Blaj nu au reuşit încă să-şi câştige nici liniştea, nici bucăţica de teren.

A ridicat un zid

În 2009, Emil Bercea a demarat lucrările de ridicare a unei construcţii, pe strada Şoimilor, la capătul cartierului Aeroport. Pentru că era nevoie şi de un gard între cele două proprietăţi, dar ţinând cont şi de diferenţa de nivel dintre acestea, Bercea a ridicat un adevărat zid de cetate, care a început să se aplece, astfel că a fost nevoie de o susţinere, zidul fiind sprijinit cu stâlpi de lemn, amplasaţi pe terenul familiei Blaj. Nemulţumiţi că le-a fost ocupată abuziv o parcelă de teren, soţii Blaj au făcut nenumărate sesizări către primărie, poliţie, judecătorie, sau chiar administraţia prezidenţială, solicitând refacerea zidului şi curăţarea terenului. Oamenii au câştigat procesul intentat lui Bercea, instanţa obligând pârâtul să înceteze actele abuzive şi să readucă terenul la starea iniţială, însă acest lucru încă nu s-a întâmplat. Deoarece sunt şi alte probleme, omul de afaceri ocupând abuziv chiar şi o porţiune din Drumul Naţional 66, cu utilaje sau materiale, a fost sancţionat de poliţiştii de la Rutieră. „Acolo este vorba despre un conflict mai vechi, proprietarul unui teren acuzând ocuparea abuzivă a acestuia. Ne-am deplasat de mai multe ori la faţa locului şi am constatat că este vorba despre o tulburare de posesie. Urmează să luăm măsuri”, a declarat Titel Brăgaru, şeful Poliţiei municipiului Petroşani. Faţă de acuzaţiile care i se aduc, finul primarului a declarat doar că: „Încep să iubesc Petroşaniul, cu tot cu oamenii şi mentalităţile lui”.

Dana Istudor

La fel ca şi în anii trecuţi, bălţile şi râurile din Valea Jiului au fost scotocite de braconieri, care fac bani buni de pe urma comerţului cu picioare de broască. Pentru că perioada când se pot recolta şi consuma puii de baltă este aproape de final, „broscarii” fac ravagii în apele din munte, unde vieţuitoarele sunt bune de consum, până la mijlocul lunii aprilie.

Le-au omorât pe toate

În urma braconierilor au rămas pe malurile apelor semnele măcelului, broaşte moarte, rupte de la jumătate. Deşi sunt o mulţime de braconieri, nici măcar unul nu a fost prins şi pedepsit de autorităţi. Totuşi, un „broscar” din Lupeni a plătit cu viaţa, după ce a căzut în râul Jiu şi s-a înecat, în timp ce captura broaşte. „A fost un adevărat măcel, la fel ca şi anul trecut. Foarte mulţi au venit şi au ras tot ce au prins în cale. Pentru că sunt din ce în ce mai puţine broaşte, aproape că s-au bătut pe ele. Nu a contat că sunt bune sau nu de consum, le-au omorât pe toate. Alţi nenorociţi, că altcumva nu pot fi numiţi, când au căutat în maluri după broaşte, le-au scos şi ouăle pe uscat”, spune Ilie, membru al Clubului Vânătorului şi Pescarului Sportiv din Petroşani. Legea dă dreptul oricărei persoane care este membru cu acte în regulă al asociaţiilor de pescuit să captureze pentru consumul propriu cel mult 30 de broaşte, iar tot ce trece peste această cantitate se consideră a fi braconaj. Numai că, nimeni nu respectă prevederea legală, mai mult, aproape 90 la sută dintre cei care vânează broaşte nici măcar nu fac parte din asociaţiile de pescuit. Din cauza vânătorii ilegale, numărul broaştelor a scăzut, cu toate că sunt specii ocrotite de lege. Oamenii prind broaştele chiar în timpul sezonului de reproducere, atunci când amfibienii se adună în bălţi.

Ciprian Marinuţ

Alfa Team, campioana ediţiei trecute a Campionatului Municipal de Fotbal Amatori, a fost condusă cu 1-0 de Old Boys, însă a reuşit să întoarcă rezultatul şi să câştige cu 2-1, graţie siguranţei şi suflului proaspăt adus de noile achiziţii.

Şi-au luat portar şi doi atacanţi

Pusă la colţ de eşecurile cu Avantaje (0-3) şi Quasar (3-4), Alfa Team a căutat şi a găsit rapid soluţii de redresare. Campioana ediţiei trecute s-a mişcat cu abilitate în sfera transferurilor şi şi-a completat lotul cu trei jucători noi, iar aceştia au pus serios umărul la victoria din meciul cu Old Boys, scor 2-1. Portarul Băeşu de la FC Hunedoara a fost un adevărat înger păzitor în prima repriză şi pe finalul meciului, când Old Boys a atacat furibund, iar atacanţii Ovidiu Popescu şi Gavriluţ, foşti la Retezatul Haţeg, formaţie retrasă din Liga a III-a, au adus un plus echipei, deşi n-au marcat.

Start greoi, revenire în forţă

Alfa Team a început timorat, cu un joc fără clarviziune şi inspiraţie, semn că moralul era incomplet refăcut, iar relaţiile de joc cu noile achiziţii nu sunt încă puse la punct. Old Boys a profitat şi a preluat controlul partidei, dominând destul de autoritar prima repriză. Cu foştii jucători ai FC CIP (Conig şi Gavrilă) şi Quasar (Carabulea şi Vezeteu) în prim-plan, Old-Boys a avut avantaj minim la pauză, scor 1-0, prin golul marcat de Carabulea, cu o torpilă de la semidistanţă. Diferenţa putea fi mai mare, însă Băeşu a făcut minuni în poarta celor de la Alfa. Campioana s-a trezit după pauză, iar Vîrlan (min. 28 şi 30) a ţintit de două ori bara. Ocaziile ratate nu s-au răzbunat, ci au semnalizat golul egalării, semnat de veteranul Kutyfalvi, care a pus latul, aproape de linia porţii, la centrarea lui Zudor. La două minute de la egalare, Vîrlan n-a mai greşit ţinta şi l-a executat pe Vezeteu cu o torpilă perfect plasată, scor 2-1. Old Boys a reacţionat şi a încercat să egaleze pe final, însă Conig (44 şi 45) şi Bauman (46) n-au reuşit să-l învingă pe Băeşu. În urma acestui rezultat, Alfa urcă pe locul secund, în plasa liderei Avantaje, care a stat în această etapă, iar Old Boys coboară de pe doi pe trei.

Alfa Team – Old Boys 2-1 (0-1)

Au marcat: Kutyfalvi (31), Vîrlan (33) / Carabulea (24)

Alfa Team: Băeşu – Vîrlan, Zudor, Şiklodi, Agachi, Kutyfalvi – Clep – Bîhu, Ov. Popescu, Trănoiu, Gavriluţ.

Old Boys: Vezeteu – Lăcă, Bauman, Chitimia, Carabulea, Modarca, Stepan, Gavrilă, Boţa, Conig, Moglan.

Arbitri: Sorin Ciotlăuş – Stan Hanzi.

Livia Botici

Ieri, fraţii Zămanţ, acuzaţi că pe parcursul a patru ani au înşelat sute de cetăţeni străini, prin intermediul site-urilor de comerţ electronic, au fost condamnaţi la închisoare.

Trei ani pentru fiecare

Doi tineri din Lupeni au fost condamnaţi pentru înşelăciune, fraude informatice, fals şi acces fără drept la un sistem informatic. Ieri, Tribunalul Hunedoara a decis ca Vasile Zămanţ, de 27 de ani, şi Valeriu Zămanţ, de 29 de ani, să-şi petreacă următoarea perioadă a vieţii în închisoare. Vasile Zămanţ a primit de la judecători o pedeapsă cu închisoarea de trei ani şi şase luni, iar fratele său, o condamnare mai mică cu două luni. Mama acestora, implicată şi ea în dosar, a scăpat mai uşor, magistraţii decizând că o pedeapsă de doi ani cu suspendare este suficientă. Adrian Laziun şi Gheorghe Codreanu, alţi doi inculpaţi în acest dosar, au primit, de asemenea, pedepse de doi ani cu suspendare. Magistraţii de la Tribunalul Hunedoara au mai decis ieri, ca inculpaţii să restituie peste 7.000 de euro persoanelor constituite părţi civile în proces. De asemenea, ei vor trebui să plătească 6.000 de lei către stat, sumă ce reprezintă onorariul avocaţilor din oficiu şi cheltuielile judiciare.

Anunţuri fictive

Capii reţelei, fraţii Zămanţ, postau anunţuri privind vânzarea de diferite bunuri pe eBay, accesând fără drept şi modificând conturile de acces la acest portal ale altor utilizatori. Potrivit ofiţerilor de la Crimă Organizată, cei doi fraţi erau contactaţi de potenţialii cumpărători din străinătate, cu care în general, ţineau legătura prin e-mail, folosind datele personale ale celorlalţi membri ai grupului. Ulterior, cetăţenii străini trimiteau diverse sume prin serviciile de transfer de bani, pe numele celor cinci. Anchetatorii estimează că, din afacerea derulată, hunedorenii au reuşit să strângă peste 100.000 de euro.

De 20 de ani, comerţul de pe plaiurile mioritice e un fel de cancer al preţurilor, întrucât în ciuda apariţiei supermarketurilor cu nume răsunătoare, la noi, legile comerciale din ţările civilizate nu se aplică. De exemplu, acum, în preajma sărbătorilor, când în lumea civilizată magazinele abundă de oferte, promoţii şi reduceri, la noi e taman invers. Şi nu vorbesc aici de mici abc-uri, ci de un magazin cu pretenţii, ce sărbătoreşte anul acesta o duzină de ani de activitate şi care în oraşul cu cetate îşi derulează activitatea undeva în zona gării. Astfel, în ultimele zile, preţurile la fructe, dulciuri şi alte alimente necesare în această perioadă s-au îngrăşat vizibil, deşi era cazul să slăbească. În plus, la raionul preparate sunt unele produse vechi, urât mirositoare şi cu risc mare de îmbolnăvire. Iar ca tacâmul batjocurii să fie complet, la casă nu funcţionează plata cu cardul şi te trezeşti că eşti obligat să scoţi de la bancomatul unei anumite bănci, situat în incinta magazinului, cu comision destul de mare. Cu siguranţă, situaţia se regăseşte şi la alte „case comerciale”, aşa că o posibilă soluţie ar fi să facem cumpărăturile în ţara vecină, că tot suntem aproape de graniţă.

E clar că în ligile judeţene, fotbalul se joacă mai mult pentru micii şi berea de după meci, decât pentru performanţă sportivă. Şi totuşi, chiar în acest context, există câteva echipe cu pretenţii, multe, multe orgolii şi rivalităţi tradiţionale, dar şi câteva prietenii de conjunctură sau de interes. Iar suporterii care sunt preocupaţi de fenomen sunt atenţi şi bine informaţi şi comentează cu maximă libertate, dar fără obiectivitate, tot ce observă. Bun sau rău. Pe site-ul suporterilor unei echipe din campionatul judeţean, mai mulţi fani au postat comentarii care aruncă umbre asupra unei victorii categorice, obţinută de favoriţii lor. „Nu vreau să zic nimic…, dar după meci, am văzut întreaga echipă abc (a adversarilor n.r), cu antrenor cu tot, la xzy (un restaurant din oraşul respectiv n.r), unde petreceau de zor cu mesele pline de beri şi prăjituri. De unde atâta bănet şi atâta veselie, că tocmai au pierdut cu 0-5”, se întreba un suporter. „Banii erau de la conducerea echipei voastre! Trebuia să se termine 2-0, dar nu s-au ţinut de cuvânt. Oricum, cu aşa echipă, nu o să promovaţi nici în trei ani la baraj”, replica un altul, care părea partizan al formaţiei adverse. „Dacă banii erau de la ai noştri…. înseamnă că sunteţi nişte prostituate ieftine care v-aţi vândut pe o prăjitură şi un suc”, scria un alt fan, gata să accepte imoralitatea echipei sale, dar ironic nevoie mare cu posibila lipsă de corectitudine a adversarilor. Comentariile microbiştilor simpli se pliază perfect pe ideile măreţului cârmaci portocaliu, semn că mentalitatea românească e putredă până la rădăcină. Adică, cine nu-i cu puterea e corupt şi imoral, dar cine e pe corabia cârmaciului e bun şi drept, chiar dacă are aceleaşi bube (sau mai grave) decât cei care nu-s cu el.