Veţelul, o comună în continuă modernizare

23 iunie 2010 | 4 Comentarii | Publicat in: Comunitate

Adriana Năstase

Nu e deloc uşor să fii la cârma unei comune, să rezolvi toate problemele care se ivesc zilnic, în aşa fel, ca fiecare locuitor să fie mulţumit. Viaţa la sat are un specific cu totul aparte, iar primul gospodar ales în fruntea obştii trebuie să fie înzestrat nu numai cu ştiinţă şi hărnicie, ci şi cu tact şi înţelepciune. Precum şi cu multă răbdare şi putere de convingere. Trebuie să mai fie de-al locului, să respecte rânduiala din străbuni, dar să aibă şi multe planuri de viitor. Toate aceste calităţi le are din belşug Ioan Henţiu (foto), edilul-şef al comunei Veţel, un om care şi-a pus în gând să facă din acest colţ de patrie, o aşezare în care localnicii să aibă un nivel de trai cât mai bun, iar comunei sale să i se ducă vestea că este o localitate cu suflet curat românesc şi faţă europeană.

Biserici în construcţie şi şcoli igienizate

Comuna Veţel este alcătuită din aşezările Mintia, Leşnic, Herepeia, Bretelin, Căoi, Muncelu Mic, Muncelu Mare, Runcu Mic, Boia Bârzii şi satul de reşedinţă, fiind considerată una dintre cele mai dezvoltate comune din judeţul Hunedoara, deoarece pe teritoriul său, funcţionează mai mulţi agenţi economici cu potenţial financiar deosebit. Om hotărât, primarul Ioan Henţiu susţine într-un ritm dinamic lucrările de construcţie a celor două biserici din satele Vulcez şi Leşnic. „Momentan, s-a ajuns în faza de montare a acoperişurilor de la cele două lăcaşe de cult ortodox. Astfel, s-a trecut deja la montarea ţiglei. Avem certitudinea că lucrările se vor termina până la finele anului în curs“, susţine Ioan Henţiu, care a făcut tot posibilul să materializeze acest proiect din bugetul local. Igienizarea şcolilor este un alt punct cuprins pe ordinea de zi a administraţiei locale. În comună, elevii performează în cadrul a patru şcoli: trei cu clasele I-IV şi o şcoală cu clasele V-VIII.

Cămin cultural cu dotări performante

Căminul cultural din centrul de comună este un proiect amplu al administraţiei locale: e vorba de o sală pentru festivităţi, cu o capacitate de 250 de locuri, una de spectacole, cu 170 de locuri, bibliotecă, spaţii anexe aferente activităţilor cultural-artistice. Investiţia are o valoare de peste 1,5 milioane lei.

Poduri noi şi terenuri pentru tineri

Nici la nivel de infrastructură şi căi de acces, comuna nu rămâne în urmă. La Leşnic, a fost finalizat un pod care facilitează accesul către locul unde vor fi montate rezervoarele de apă. Aceste rezervoare sunt parte integrantă a unui proiect ce vizează alimentarea cu apă a localităţii Veţel. Pe de altă parte, în satele Bretelin şi Muncelu Mic, a fost amenajată câte o sală cu funcţiuni multiple, pentru a servi diverselor cerinţe ale comunităţii locale. Tot la Muncelu Mic, se execută, în prezent, lucrări de reparaţii la un cămin muncitoresc, care a aparţinut fostei exploatări miniere din localitate, imobilul aflându-se, în proprietatea primăriei. De asemenea, primăria se află în plină procedură de acordarea de facilităţi, conform legii, pentru tinerii căsătoriţi care doresc să îşi construiască o casă. În acest sens, se încheie contractele pentru punerea la dispoziţie a terenurilor către tinerele cupluri, pentru construirea de case, locaţiile respective fiind identificate în satul Leşnic.

În rest, Ioan Henţiu recunoaşte că planurile de viitor ale comunei sunt condiţionate de bunul mers al economiei, de posibilităţile de atragere de noi investitori, dar mai ales, de buna funcţionare a Termocentralei Mintia, care, prin taxele şi impozitele lunare, asigură aproape 90 la sută din bugetul comunei.

Comentarii (4)

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. DR. Gheorghe P. Budau spune:

    BISERICA GRECO-CATOLICA AE TREBUI RETROCEDATA CREDINCIOSILOR UNITI NU SA STEA NEFOLPSITS SAU SA FIE TRASFORMATAIN CAPELA

    INCEPAND CU 23. 04. 1933 SE PUNE TEMELIA NOII BISERICI GRECO-CATOLICE DIN CARAMIDA CU HRAMUL ESTE FINALIZATA IN ANUL1936 CAND ICOANELE CATAPETESMEI PICTATE PE PANZA AU FOST DONATE DE ANUMITE PERSOANE PRINTRE CARE SI PREOTUL grecocatolic TOMA NISTOR .
    DUPA ANUL I948 IN URMA INTERZICERII CULTUL GRECO -CATOLIC BISERICA A INCEPUT SA FIE FOLOSITA SI DE CREDINCIOSI ORTODOSI SI DE GRECO-CATOLICI ABUZIV DESFINTATI DE STATUL COMUNIST.
    IN ACELASI AN MEMBRII COMITETULUI PAROHIAL MAJORITATEA AU FOST FOSTI GRECO-CATOLICIBISERICA ESTE IN FORMA DE NAVA, IN PARTEA DE RASARIT PREZENTAND O ABSIDA CIRCULARA CU RAZA DE 2. 5M, CIRCULARA LA INTERIOR SI POLIGONALA LA EXTERIOR PRELUNGIREA ACESTEIA PRIN PERETII LATERALI DREPTI FACE TRECEREA SPRE ZIDURILE NAOSULUI.
    ABSIDA ALTARULUI ESTE ACOPERITA DE O CALOTA SEMISFERIVCA.
    NAUSUL CU O BOLTA SEMICIRCULARA LONGITUDINALA.DEASUPRA PPONASULUI SE DEZVOLTA BALCONUL CORULUI CU DIMENSIUNILE BAZEI DE 2, 5X2, 5M INALTIMEATOTALA DE 12 M.BISERICA PREZINTA IN PARTEA VESTICA UN PRIDVOR LATERAL DESCHIS ( 2MX2M) .ACESUL IN LACASUL DE CULT SE REALIZEAZA PE CELE DOUA USI DIN LATURILE VESTICA SI SUDICA, IAR IN TURNUL CLOPOTNITEI SI COR PE SCARA DIN PRONAOS.
    LUNGIMEA BISERICII ESTE DE 15, 50M; LATIMEA DE 6, 8M ;INALTIMEA DE 12M PERETII DIN CARAMIDA AU GROSIMEA DE 0, 60M.
    A FOST INSCRISA GRESIT IN CF. MINTIA NR. 77, NR. TOPO 179 IN 20 MAI 1970, GRESALA FIIND CORECTATA IN 2009.IN ANUL 200O SISTEMUL DE INCALZIRE AL BISERICII A FOST RACORDAT LA RETEAUA DE GAZE NATURALE.
    IN 2001 S-A APLICAT VOPSEA LAVABILA DE CULOARE ALBA IN INTERIORUL BISERICII. S-AU VOPSIT STRANELE, PODELELE SI BALCONUL CORULUI IN CULOARE VISINIE .COSTURILE FIIND SUPORTATE DE CONSILIUL LOCAL VETEL . Alte informaţii:
    In 1733 Episcopul INOCHENTIE MICU mentiona ca Mintia avea un preot Ioan , era o biserica si 38 familii.
    In 1875sub episcopul VICTOR MIHALYI s-a construit parohia noua in comuna MINTIA.
    ALEXANDRU MUNTEAN HIROTONIT PREOT GRECO-CATOLIC DIN VETEL-PREOT ADMINISTATOT INTRE 1875-1876 .
    A ADMINISTRAT PAROHIA MINTIA PANA LA HIROTONIREA PRIMULUI PREOT UNIT NASCUT IN MINTIA IOAN LUPSA LA 27. MAI 1831 . A SLUJIT 27 DE ANI IN MINTIA (1876-1903)
    Au slujit preotii greco-catolici:
    MIHAIL LIUBAS (1903-1910)
    Atanasie Rosca (1910-1913)
    IOAN BEJAN (1913-1919) ;
    VALER MUNTEAN (1919-1925) ;
    AUGUSTIN RADU (1925-1927) ;
    AUGUSTIN RASNITA (1928) ;
    IULIU OLARIU (1928-1930)
    TOMA NISTOR (1930-1940
    GHEORGHE POP (1940-1943)
    GREGORIU MIHALTAN (1943-1948)
    a trecut la cele vesnice 1988 fiid inmormantat in Deva.

    In 1877a fost ridicatao capela greco-catolica . Clopotnitele au fost turnate la Resita 1879 si cantareau cate 87 kg. fiecare.
    La data de 22. 10. 1879 a fost terminata si Sfintita.

    Majestatea Sa Imparatul si Regele Francisc Iosef a donat 400 coroane pentru cuparatra bisericii din lemn cu HRAMUL SFANTUL IOAN BOTEZATORUL , avand dimensiunile de 10 m lungime , 4 m latime si 2 m inaltime.

    In 1875 s-sau cuparat doua loturi de pamant pentru cimitir iar in 1876 s-a cumparat un al treilea lot. Parcelele cumparate sub nr. 275 si, 272 fiind platite lui Fechete Gheorghe, Ratiu Toader si
    Sabau Toader.
    PAROHIA GECO-CATOLICA A PRIMIT PRIN REFORMA AGRARA 2 TERENURI ARABILE DIN PROPRIETATEA LUI HORVAT TOLDI MIKLOS :
    7 jugare era in folosinta preotului iar 2 jugare pentru biserica greco -catolica. In 1883 erau 267 suflete greco-catolice.
    In Mintia a existat o scoala confesionala greco-catolica . in care invatatorul indeplinea si funtia de cantaret bisericesc.
    Casele de la Saidelhofer Ianos au fost folosite pentru scoala si locuinta invatatorului. Cursurile scolii s-au desfasurat in imobilul de pe acuala strada a MURESULUI NR. 92

  2. DR. Gheorghe P. Budau spune:

    UN CASTRAL SIUN PARC DENDROLOGIC PUTIN CUNOSCUT DE DEVENI
    CASTELUL Ferenc Gyulay din MINTIA
    are incastrata o inscriptie in limba latina
    Placa onorifica este dedicata impatartului
    MARCUS AURELIUS ANTONINUS (202 si 209)
    mai probabil in 205 cand PUBLIS MERVIUS SURUS
    era guvernator consular al Daciei
    IMP CAES L SEPTIMI SEVERI
    PII PERTINACIS AUG ARABICI
    ADIABENICI PARTHICI MAXIMI
    FILIO DIVI MARCI ANTONINI PII
    GERMANICII SARMATICI NEPOTI
    DIVI ANTONINI PII PRONEPOTI
    DIVI HADRIANI ABNEPOTI DIVI
    TRAIANI PARTHICI ETDIVI NERVAE
    ADNEPOTI M AUR ANTONINO
    AUG EQ ALAE COMPAGONUM
    DEDICATE MEVIO SURO COS
    Traducere
    “Imparatul Caesar , fiu lui LUCIUS SEPTIMIUS
    SEVERUS PIUS PERTINAX augustus arabicus adiabenicul parthicul maximus,nepot al raposatului(Imparat) MARCUS ANTONINUS PIUS/5/ germanicus sarmaticus pronepot al raposatului ANTONINUS PIUS ,stranepot al raposatului HADRIANUS ,strastanepot al raposatilor TRAIANUS parthicus si al lui NERVA.,lui MARCUS AURELIUS ANTONIMUS/10/ augustul calarasii alei lui campagoni(au pus acest prinos ),dedicatia fiind facuta de MERVIUS SURUS consularul( guvernatorul celor trei Dacii)“

  3. DR. Gheorghe P. Budau spune:

    Castel Mintia si Contele Geza Kuun de Osdola(4)
    Descendent al unei vechi familii nobiliare maghiare, Geza Kuun s-a nascut la 29 decembrie 1837. Tatal sau, Ladislau Kuun, provenea din familia fondata de Kocsard Kuun de Osdola in timpul domniei voievodului Ioan Zapolya (1540).
    Contesa Constance Gyulay de Maros-Nemeti si Nadaska, mama lui Geza, descindea din familia contelui Samuel Gyulai, ofiter in armata voievodului Transilvaniei, Moise Szekely.
    Bunica lui Kuun a fost Suzanne Kacsandy de Kohany, contesa Gyulay436.
    Dupa 1870 s-a stabilit in Transilvania, la Mintia,
    la mosia unchiului sau Ludovic Gyulay si s-a casatorit cu Vilma Kemeny, fiica baronului Kemeny de Magyar-Gyeno Monosto si a Barbarei Zeyk de Zeykfalva.
    Prezenta sa la Mintia a transformat satul intr-un loc de pelerinaj pentru marile personalitati culturale si stiintifice ale vremii.
    Participantii la excursia, proiectata in comitatul Hunedoara in 1887 de Societatea istorica, au fost gazduiti la Mintia la castelul contelui Geza Kuun.

    -*secretarul Societatii Istorice, Al. Szilagyi,
    *maresalul Curtii imperiale, A. Szecsen,
    *baronul B. Orban
    *V. Zakrzewski, profesor la Universitatea din Cracovia si biograful lui Stefan Bathori

    Au fost impresionati de castelul contelui Gyulay cu

    biblioteca si arhiva sa imensa,
    salonul decorat cu portrete de familie si obiecte pretioase.
    imensul parc cu arbori seculari, carora Kuun le-a dat numele celor mai mari scriitori maghiari decedati, fosti prieteni (

    de exemplu arborele lui Attila in memoria lui Attila Gerando)
    existau, printre tufele de trandafiri,
    numeroase altare onorifice ,
    funerare si votive romane
    provenite din ruinele Miciei.
    Frumusetea castelului construit la intalnirea Muresului cu Muntii Poiana Rusca a fost admirata de

    *presedintele Societatii istorice si arheologice Solyon-Fekete,
    * vicepresedintele G. Teglas care era, in acelasi timp, directorul Muzeului de istorie si al Scolii reale din Deva,
    *profesorii P. Kiraly, R. Kun, O. Mailand,
    * savantul Samuel Brassay,
    *profesorii C. Szabo si H. Finaly de la Universitatea din Cluj,
    * istoricul L. Kovary.
    Mintia era deseori vizitata de

    *prefectul George Pogany,
    *subprefectul Coloman Barcsay,
    * contele Coloman Esterhazy,
    directorul Muzeului Transilvaniei,
    *Otto von Keller, profesor la Universitatea din Praga,
    *Zsolt Beothy, profesor la Universitatea din Budapesta,
    *E. Radisics, directorul Muzeului maghiar de arta decorativa,
    * savantul norvegian Conrad Nielsen.

    * Baronul Josika venea de la Branisca la Mintia folosind diverse forme de locomotie: pe jos, calare, cu masina sau cu barca pe Muresul navigabil.
    Marcat de un profund sentiment de pietate, contele Geza Kuun frecventa mica biserica din Mintia a parintelui Moses Kiss, un foarte bun orator si nu uita sa ofere daruri, in fiecare an, de Craciun taranilor si familiilor lor.
    Preocupat de ideea de divinitate Kuun scria in lucarea
    “Gyermekeveim”:

    “In acesta lume creata de Dumnezeu nimic nu este perisabil, fiecare viata se continua intr-o alta viata, nimic nu este distrus total, creatiile lui Dumnezeu, materia este de asemenea eterna, si daca afectiunea este eterna aceasta este deja o calitate inerenta a sufletului, nemurirea sufletului este absoluta asa cum este stralucirea soarelui”.

    Sufletul sau a trecut in imperiul divinitatii la 10 aprilie 1905, iar trupul i-a fost inmormantat in cimitirul din Cluj.
    DR.GHEORGHE P.BUDAU

  4. DR. Gheorghe P. Budau spune:

    PROIECT Aşezământ pentru vârstnici
    “CASA IMMACULATA”
    LA MINTIA- PROIECT PUBLIC PRIVAT CU FONDURI EUROPENE
    O mare dorinţă a medicului DR BUDAU P. GHEORGHE medic de familie LA DEVA-MINTIA este înfiinţarea unui aşezământ pentru vârstnici.
    O variantă ar fi să CONSTRUIM acest aşezământ la MINTIA, în comuna Veţel IN VECINATATEA PARCULUI DENDROLOGIA AL CASTELULUI A PROPRIETATULUI H.T. PETER.
    Căutăm MEMEGER. PROIECTANT, COSULTANTII ,INVESTITORI ,VIITORI POTENTIALI CLENTI-BENEFICIARI.
    Aşezământul pentru vârstnici va fi numit “Casa Immaculata”
    RELATII:
    dr. Budau P.Gheorghe
    -0723854485
    [email protected]

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Bulina neagră

Cristian Cioflica, directorul Poliţiei Comunitare Deva

Bulina albă

Remus Păţan, directorul general al ArcelorMittal Hunedoara

Medic din Ucraina la Spitalul din Deva

În plin exod al medicilor din România către ţări mai „calde” din punct de vedere al remuneraţiei, situaţia din Spitalul...

Închide