Un nou mamifer preistoric, descoperit pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor

21 mai 2018 | Adauga un comentariu | Publicat in: Actualitate, Flash

O nouă descoperire din Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului aduce informaţii inedite despre viaţa existentă pe fosta insulă a Haţegului, acum aproximativ 70 de milioane de ani.

O echipă internaţională de cercetători, condusă de dr. Zoltán Csiki – Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, a descoperit şi a descris o nouă specie de mamifer preistoric, care a fost contemporan cu dinozaurii pitici din Transilvania. Din echipa de cercetare au mai făcut parte renumiţi paleontologi la nivel mondial printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, respectiv Meng Jin şi Mark Norell, de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York. Descoperirea a fost anunţată într-un studiu apărut recent într-o prestigioasă publicaţie a Academiei de Ştiinţe a SUA. Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parţial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor de la Haţeg.
Această specie nouă aparţine unui grup de mamifere primitive complet dispărut în zilele noastre, numite multituberculate. Numele lor provine de la forma şi structura specială a dinţilor. Suprafaţa de masticaţie a premolarilor şi mai ales a molarilor este acoperită de un număr mare de mici excrescenţe, aşezaţi ordonat, în şiruri. Descoperirea publicată recent constă dintr-un schelet parţial care include şi resturi ale craniului şi dentiţiei şi care a permis, în premieră, reconstituirea corpului şi estimarea greutăţii acestui animal preistoric. Pe baza reconstituirii, cercetătorii au ajuns la concluzia că craniul micului mamifer avea o morfologie nemaiîntâlnită până acum la acest grup. Bolta craniană era foarte bombată, dar puternic alungită şi îngustată în spate, exact în regiunea cutiei craniene ce adăpostea, în timpul vieţii, creierul animalului.
”Surpriza cea mai mare a venit când am reconstituit în detaliu cutia craniană a animalului şi structura creierului, folosind tehnologia microtomografiei computerizate. Morfologia unică a craniului era dublată de una similară, unică, a creierului. Comparativ cu dimensiunea animalului, creierul era de dimensiuni relativ reduse, noul multituberculat având cel mai scăzut coeficient de encefalizare documentat în cadrul mamiferelor, extincte sau actuale. Acest coeficient, EQ, reprezintă o unitate de măsură care reflectă dimensiunea relativă a creierului, deci implicit şi gradul de dezvoltare a acestuia. De fapt, creierul multituberculatului din Haţeg avea dimensiuni relative comparabile mai mult cu cele întâlnite anterior la strămoşii reptilieni ai mamiferelor. În pofida dimensiunii reduse, creierul animalului era surprinzător de modern în alcătuire, amintind mai mult de cel al mamiferelor evoluate decât de cel al mamiferelor mai primitive, din Mezozoic. În plus, regiunile creierului responsabile pentru văz, auz şi miros erau bine dezvoltate, sugerând că noul multituberculat dispunea de unele simţuri mult mai bine dezvoltate decât majoritatea mamiferelor”, afirmă conf. univ. dr. ing. Zoltán Csiki – Sava, de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti.
Noul mamifer preistoric a primit numele de Litovoi tholocephalus, acest nume fiind ales pentru a onora pe unul dintre primii voievozi medievali ai zonei, care a avut sub stăpânire inclusiv regiunea Haţegului. Primul craniu parţial al unui mamifer multituberculat a fost descoperit însă pe teritoriul Geoparcului în urma cu cca. 40 de ani şi a fost denumit Kogaionon, în amintirea legendarului munte sfânt al dacilor care au populat aceeaşi regiune cu zeci de milioane de ani mai târziu.
”Interesant este că de la sfârşitul perioadei cretacice, când diverşi dinozauri pitici populau arhipelagul tropical ce acoperea actualul spaţiu european, multituberculate contemporane acestora se cunosc exclusiv din arealul Insulei Haţeg. Aceasta reprezintă zona de uscat ce cuprindea actualul teritoriu al Ţării Haţegului şi regiuni învecinate din Transilvania. Pe alte continente, cum ar fi Asia sau America de Nord, multituberculatele erau bine reprezentate, existând o serie de descoperiri care confirmă acest lucru, însă pentru Europa, descoperirile din Ţara Haţegului sunt unice”, a declarat Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, descoperitor al specimenului şi co-autor al studiului amintit. (A. Clej)

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Bulina neagră, 22.05.2018

Florin-Marius Borşoş, tânăr din Deva Pentru că a fost condamnat la trei ani şi două luni de închisoare pentru constituire...

Bulina albă, 22.05.2018

Teodora Larisa Petruţ, elevă la Liceul „Sigismund Toduţă“ Deva Pentru că, elevă fiind, şi-a lansat primul volum de versuri, intitulat...

Gura lumii, 22.05.2018

Vorbesc cârcotaşii că la o primărie de municipiu de pe la noi, la departamentul de asistenţă socială, lucrurile sunt dubioase...

Închide