Un monument pe săptămână pe site-ul muzeului devean. Biserica de zid de la Ribiţa

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva aduce astăzi în atenţia publicului, în cadrul proiectului online, „Un monument pe săptămână”, un alt monument istoric al ju­deţului Hunedoara. Prezentarea este realizată de dr. Daniel I. Iancu, cercetător ştiinţific III, Secţia de Istorie şi Artă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
„Printre monumentele reprezentative din judeţul Hu­nedoara se numără şi cel de la Ribiţa, comuna Ribiţa. Mai precis, biserica de zid datând din secolul al XV-lea. <<Ribiţa (822 locuitori.), aşezată pe şoseaua destul de bună, a fost sat de mineri, stăpânit odinioară de nobilimea feudală, şi un loc de aspră răzbunare a ţăranilor răsculaţi.>>… Biserica este <<situată la marginea satului pe o mică ridicătură. …Pisania a putut fi citită numai frag­mentar. Din ea ştim că biserica din Ribiţa a fost zugrăvită la 15 iulie 1417>> (Octavian Floca şi Victor Şuiagă Ghidul Judeţului Hunedoara, Deva, 1936, p. 184).
Având hramul <<Sfântul Ierarh Nicolae>>, biserica din Ribiţa, se află <<în aceeaşi minunată Ţară a Crişului Alb>>, fiind un edificiu <<alcătuit dintr-un altar rectangular de­croşat, boltit în semicilindru, o navă cu pereţi masivi şi un turn-clopotniţă, precedat de un pridvor deschis din lemn. Turnul, prevăzut cu un portal gotic, în arc frânt cu acoladă, comunică cu nava, la nivelul primului său etaj, prin două ferestre, spaţiul format substituindu-se unei tribune, rezervată ctitorului şi familiei sale>> (Florin Dobrei, Bisericile ortodoxe hunedorene, Reşiţa, 2011, p. 90).
Renovările şi reparaţiile din anii 1869-1870, 1922, 1927-1928, 1968 şi 1990 au condus la aspectul actual al construcţiei ecleziastice. <<Din punct de vedere confesional, biserica din Ribiţa a avut o traiectorie similară celei din Crişcior … lăcaşul de cult nu s-a aflat, probabil, nici o clipă în aria de jurisdicţie latină, cu toate că, pentru acele vremuri de tranziţie de la starea de cnezialitate la spre cea de nobiliaritate a elitelor româneşti… constituia un deziderat parţial realizat>> (p. 93).
Pentru a recapitula unele informaţii, trebuie să men­ţionăm şi volumul I din Arta în România. Din preistorie în contemporaneitate, editat de aca­demicienii Răzvan Theodorescu şi Marius Porumb, Bucureşti – Cluj-Napoca, 2018, volum în care se specifică că <<planimetric şi stilistic arhitectura bisericii de la Ribiţa (judeţul Hunedoara), construită înainte de anul 1417, când a fost împodobită cu frescă, face parte din categoria ctitoriilor cneziale, cu naosul pe plan rectangular, iar absida altarului decroşată de formă patrulateră>> (p. 232)”, relatează dr. Daniel I. Iancu.