Sarmizegetusa nu-şi uită trecutul
Magdalena Şerban
Catalogată un punct istoric fierbinte al judeţului nostru, comuna Sarmizegetusa îşi duce mai departe renumele, iar edilul-şef de aici, Mihai Cornel Todoni (foto), ştie că trebuie să conserve şi să promoveze locurile care semnifică emblema fostei capitale a Daciei Romane.
Ce aduce 2011
Cum nu poţi avea turism fără infrastructură, se vor executa reparaţii la mai multe drumuri comunale şi căi de acces, Consiliul Judeţean Hunedoara alocând în acest sens, suma de 100.000 de lei. Nu lipsesc nici modernizările şi renovările. “Proiectul pe care l-am depus pe programul de Mediu vizează introducerea reţelelor de apă şi canalizare în satele Păucineşti şi Zeicani şi avem nădejde că o să fie finanţat. Totodată, mai dorim să modernizăm sediul primăriei, iar căminele culturale din Breazova şi Hobiţa-Grădişte sunt cuprinse şi ele, tot în acest an, într-un program de reabilitare”, spune Mihai Cornel Todoni, edilul şef al comunei Sarmizegetusa.
„Istoria e aurul nostru”
Împreună cu colegii-primari ai comunelor vecine, care fac parte din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ţara Haţegului, Mihai Cornel Todoni a pus ţara la cale, cum se spune, pentru a promova aşa cum se cuvine, zona. Iar concluzia a fost clară: un centru de informare turistică este binevenit pentru fiecare comună. Cât despre locurile pe care se află Sarmizegetusa, ele sunt pline de semnificaţii. Vizitatorii pot urmări zidurile amfiteatrului de formă eliptică, traseul canalului de scurgere din interiorul arenei, un complex de sanctuare închinat diverşilor zei, o basilică, fostul palat al augustalilor, forumul şi sediul procuratorului financiar. În nord-vestul coloniei Ulpia, pe partea opusă a DN 68, există un muzeu arheologic al fostei colonii, în care sunt expuse obiecte precum monede, pietre de mormânt, stele şi altare funerare, inscripţii, statuile votive ale lui Jupiter şi Higeea, reliefuri ale Cavalerului Trac, ale Dianei, ale Cavalerilor Danubieni, capete de statui de bronz, busturi ale lui Marte, Minerva, medalioane, fibule, mozaicuri, obiecte de argint şi bronz, ceramică, sticlărie, precum şi capul unei statui de bronz reprezentând pe împăratul Traian. Muzeul, inaugurat la 9 august 1982, are o expoziţie permanentă, ce ocupă patru săli la parter şi cinci săli la etaj. La parter, mai există o sală care e destinată expoziţiilor temporare. Câteva piese sunt expuse şi în curtea şi cerdacul muzeului. Multe dintre piesele descoperite la Ulpia Traiana sunt expuse în muzee sau colecţii din ţară: Muzeul Naţional de istorie din Bucureşti, Muzeul de istorie al Transilvaniei Cluj Napoca, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Brukenthal Sibiu etc.
