Sanatoriul din Brad, la capacitate maximă de internare a bolnavilor Covid

Magdalena Şerban

Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Brad funcţionează la capacitate maximă în ce priveşte locurile ocupate de bolnavii iden­ti­ficaţi cu SARS-COV2, iar solicitările vin pe bandă rulantă, nemaiputând fi onorate în cadrul instituţiei medicale. Asta, în ciuda faptului că de curând, numărul de paturi alo­cate pacienţilor Covid-19 a fost suplimentat de la 24 la 31.

Efortul trebuie să fie unul comun
„Este un flux considerabil de solicitări pen­tru internare, şi deşi capacitatea a fost extinsă cu şapte paturi, nu facem faţă. O parte din cazuri merge la spitalul din Brad, alta la Urgenţa din Deva, ca mai apoi, totul să decurgă în funcţie de locurile libere. A fost pus în dezbatere publică un ordin prin care se propune alocarea pacienţilor cu noul coronavirus şi în spitale care nu sunt de­dicate acestei afecţiuni, unde infra­struc­tura permite, documentul precizând că în egală măsură se elimină denumirea de spi­tale Covid sau non-Covid. Scopul este acela de a se creea circuite Covid şi non-Covid în unităţi sanitare, tocmai ca să fie facilitat ac­cesul la asistenţă medicală pentru ambele ca­tegorii de pacienţi. Din păcate, supli­men­tarea locurilor nu doar că ne îngreunează bugetul, ci suprasolicită personalul care ori­cum, şi în condiţii normale, era puţin. Sun­tem un spital de cronici, iar activitatea medicală standard este una specifică. Avem patru ventilatoare ce necesită supraveghere per­manentă, deci automat personal, ridi­cân­du-ne probleme legate de numărul angajaţilor. Efectiv am trecut din stadiul de spital de cronici la cel de acuţi, care implică cu totul alte îngrijiri şi alte normative de per­sonal plus responsabilităţi. La ora actuală, avem 100 de pacienţi internaţi, dintre care 31 sunt cu Covid-19, iar restul reprezintă cei non-Covid (tuberculoză pulmonară, tuber­culoză multidrog-rezistentă etc) ”, a afirmat medicul primar pneumolog Marcel Iosif Cârjea (foto), managerul Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad.
Potrivit acestuia, nici nu poate fi vorba, deocamdată, de o dinamică în scădere, ba din contră, caracteristica pacienţilor din va­lul trei este că deşi se prezintă cu saturaţii de oxigen relativ bune, starea li se agra­vează în următoarele zile. Ba mai mult, există şi un segment mai tânăr, cu o evo­luţie mai rapidă şi mai severă, comparativ cu istoricul primelor valuri.
„Cel mai în măsură să se pronunţe asupra subiectului ce vizează evoluţia sau stoparea episodului pandemic este un epidemiolog, însă din ce am observant până acum şi la modul în care se modifică diferiţi parametri, aş putea lansa (hazardându-mă, poate) data de 20 aprilie ca pol din care lucrurile se vor mai calma. Însă vedem ce va fi. Ori­cum, prioritară şi primordială pentru pre­venţie rămâne purtarea măştii. Atitudinea comunităţii, aplicarea reglementărilor, con­şti­entizarea şi asumarea rolului individual, toate reprezintă puncte-cheie în evoluţia sau involuţia flagelului generat de coro­na­virus”, a mai arătat medicul pneumolog. Mai trebuie reamintit că recent, şi sana­to­riul din Geoagiu, aflat tot în subordinea Con­siliului Judeţean Hunedoara, a suplimentat numărul de paturi, extinzând capacitatea la 50. De asemenea, Spitalul Judeţean de Ur­genţă Deva are asigurate 9 paturi în secţia ATI, special destinate pacienţilor COVID-19, la secţia Penumologie sunt 30 de locuri, iar la Secţia Boli Infecţioase s-a obţinut o creş­tere la 27 a numărului de paturi.