ROMÂNIA DEVINE ŞI UN ACTOR IMPORTANT PE PIAŢA ENERGETICĂ ÎN BALCANI
Poliana Mardari
Cu aproape două luni în urmă am afirmat, tot de la această tribună, că independenţa energetică este o prioritate absolută pentru România. Între timp, contextul internaţional nu s-a schimbat prea mult. Dar evenimentele au luat o altă turnură și au impus o revizuire de fond a politicilor europene în ceea ce priveşte producerea şi comercializarea energiei.
Și-au revenit
Acum vedem şi principalele efecte. Preţurile la energie încă nu s-au stabilizat. Şantajul energetic continental continuă. Iar acum principala preocupare a Uniunii Europene este adoptarea de soluţii care să asigure, cât mai repede posibil, independenţa energetică a statelor membre. Primul pas a şi fost făcut. În martie, Uniunea Europeană a anunţat primă măsură de adaptare la criza energetică amplificată de război. S-a permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Efectul s-a simţit imediat şi în România. În judeţul Hunedoara, de exemplu, cele patru mine de cărbune din Valea Jiului – Lonea, Vulcan, Livezeni şi Lupeni – şi-au revenit din punctul de vedere al cantităţii extrase, producţia medie ridicându-se acum la circa 1.000-1.100 de tone pe zi, huila provenită din extracţie fiind folosită pentru funcţionarea termocentralei de la Paroşeni, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. De asemenea, aşa cum am spus şi cu precedenta ocazie, s-au conturat alte două direcţii principale de acţiune pentru Guvernul României. Acestea sunt dezvoltarea programului nuclear civil şi diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. După cum este deja cunoscut, Nuclearelectrica şi firma americană NuScale Power au semnat în noiembrie 2021 acordul de colaborare pentru construirea unui reactor modular mic în România. Compania americană NuScale Powera anunțat de asemenea că anul acesta începe procesul de fabricare a componentelor reactoarelor. Implementarea acestei tehnologii va contribui la un sector energetic fără carbon și un viitor cu zero emisii. Ştim cu toţii că exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră ar putea ajuta România să îşi atingă într-un timp relativ scurt obiectivul de a deveni complet independentă energetic. În acest context, Parlamentul României a adoptat săptămâna trecută „Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore”. Legea este concepută tocmai ca să asigure securitatea energetică a României prin exploatarea gazelor din Marea Neagră. Această iniţiativă legislativă a primit în Camera Deputaților 249 de voturi „pentru” și doar 34 de voturi „împotrivă”. Ceea ce arată în mod clar că necesitatea adoptării propunerii legislative a fost înţeleasă de marea majoritate a partidelor parlamentare, cu o singură excepţie. Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră sunt estimate la peste 200 de miliarde de metri cubi, iar un studiu citat în proiect arată că exploatarea va aduce la buget circa 26 de miliarde de dolari până în anul 2040, din impozite pe profit, redevențe, contribuții sociale și alte taxe. În plus, activitatea de exploatare ar putea contribui cu peste 71 de miliarde de dolari la valoarea totală a produsului intern brut al României și ar crea sau menține peste 30.000 de locuri de muncă. Potrivit legii adoptate, Guvernul României va avea întâietate la cumpărarea gazului scos din acest perimetru, apoi surplusul va fi exportat. De asemenea, Guvernul va câștiga 60 la sută din exploatarea zăcămintelor, iar restul de 40 la sută se va duce către investitori: companiile OMV şi Romgaz. Aceasta din urmă a cumpărat 50 la sută din drepturile asupra perimetrului Neptun Deep de la Exxon. În fapt, cel mai important lucru este ca investițiile să fie făcute și să fie demarată în sfârşit exploatarea gazelor de mare adâncime, din platoul continental al Mării Negre. Vorbim inutil despre cum ne apărăm interesele naţionale și susținem independența energetică, așa cum s-a întâmplat de altfel în ultimii 5 ani, dacă nu aducem gazul natural din Marea Neagră la suprafaţă şi nu îl exploatăm. România a fost şi este un pilon de stabilitate pentru securitatea din regiunea Balcanilor şi zona Mării Negre. Politica guvernamentală ce se conturează acum va avea însă un avantaj suplimentar. Ţara noastră va deveni şi un actor regional important. România merită din plin acest rol. A dovedit aceasta în nenumărate situaţii.
VIOREL SĂLAN,
Deputat PSD Hunedoara
În ce măsurăm energia?
Tep e valabila?
Poate știe reprezentantul nostru la Bruxelles pe probleme de energie!
Credeți?!