ROMÂNIA DEVINE ŞI UN ACTOR IMPORTANT PE PIAŢA ENERGETICĂ ÎN BALCANI

Poliana Mardari

Cu aproape două luni în urmă am afirmat, tot de la această tribună, că independenţa energetică este o prioritate absolută pentru România. Între timp, contextul internaţional nu s-a schimbat prea mult. Dar eve­nimentele au luat o altă turnură și au impus o revizuire de fond a politicilor europene în ceea ce priveşte pro­ducerea şi comercializarea energiei.

Și-au revenit
Acum vedem şi principalele efecte. Preţurile la energie încă nu s-au sta­bilizat. Şantajul energetic continental continuă. Iar acum principala preo­cu­pare a Uniunii Europene este adop­tarea de soluţii care să asigure, cât mai repede posibil, independenţa ener­getică a statelor membre. Primul pas a şi fost făcut. În martie, Uniunea Euro­peană a anunţat primă măsură de adap­tare la criza energetică amplifi­cată de război. S-a permis revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Efectul s-a simţit imediat şi în România. În judeţul Hunedoara, de exemplu, cele patru mine de cărbune din Valea Jiului – Lonea, Vulcan, Livezeni şi Lupeni – şi-au revenit din punctul de vedere al cantităţii extrase, producţia medie ridicându-se acum la circa 1.000-1.100 de tone pe zi, huila pro­venită din extracţie fiind folosită pentru funcţionarea termocentralei de la Paroşeni, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. De asemenea, aşa cum am spus şi cu precedenta ocazie, s-au conturat alte două direcţii principale de acţiune pentru Guvernul României. Acestea sunt dezvoltarea programului nuclear civil şi diver­si­ficarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. După cum este deja cunoscut, Nuclearelectrica şi firma americană NuScale Power au semnat în noiembrie 2021 acordul de col­a­borare pentru construirea unui reactor modular mic în România. Compania americană NuScale Powera anunțat de asemenea că anul acesta începe pro­cesul de fabricare a compo­nen­telor reactoarelor. Implementarea aces­tei tehnologii va contribui la un sector energetic fără carbon și un viitor cu zero emisii. Ştim cu toţii că ex­ploatarea gazelor naturale din Marea Neagră ar putea ajuta România să îşi atingă într-un timp relativ scurt obiec­tivul de a deveni complet indepen­dentă energetic. În acest context, Parlamentul României a adoptat săptămâna trecută „Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea ope­raţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la pe­rimetre petroliere offshore”. Legea este concepută tocmai ca să asigure securitatea energetică a României prin exploatarea gazelor din Marea Neagră. Această iniţiativă legislativă a primit în Camera Deputaților 249 de voturi „pen­tru” și doar 34 de voturi „împo­trivă”. Ceea ce arată în mod clar că necesitatea adoptării propunerii le­gis­lative a fost înţeleasă de marea ma­joritate a partidelor parlamentare, cu o singură excepţie. Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră sunt esti­mate la peste 200 de miliarde de metri cubi, iar un studiu citat în proiect arată că exploatarea va aduce la buget circa 26 de miliarde de dolari până în anul 2040, din impozite pe profit, rede­ven­țe, contribuții sociale și alte taxe. În plus, activitatea de exploatare ar putea contribui cu peste 71 de miliarde de dolari la valoarea totală a produsului intern brut al României și ar crea sau menține peste 30.000 de locuri de muncă. Potrivit legii adoptate, Guvernul României va avea întâietate la cum­pă­rarea gazului scos din acest perimetru, apoi surplusul va fi exportat. De ase­menea, Guvernul va câștiga 60 la sută din exploatarea zăcămintelor, iar restul de 40 la sută se va duce către inves­titori: companiile OMV şi Romgaz. Aceasta din urmă a cumpărat 50 la sută din drepturile asupra perimetrului Neptun Deep de la Exxon. În fapt, cel mai important lucru este ca investițiile să fie făcute și să fie demarată în sfârşit exploatarea gazelor de mare adâncime, din platoul continental al Mării Negre. Vorbim inutil despre cum ne apărăm interesele naţionale și sus­ținem independența energetică, așa cum s-a întâmplat de altfel în ultimii 5 ani, dacă nu aducem gazul natural din Marea Neagră la suprafaţă şi nu îl exploatăm. România a fost şi este un pilon de stabilitate pentru securitatea din regiunea Balcanilor şi zona Mării Negre. Politica guvernamentală ce se conturează acum va avea însă un avantaj suplimentar. Ţara noastră va deveni şi un actor regional important. România merită din plin acest rol. A do­vedit aceasta în nenumărate situaţii.

VIOREL SĂLAN,
Deputat PSD Hunedoara