Reorganizarea administrativă, în chinurile facerii (II)

După intervenţia preşedintelui Băsescu în şedinţa de miercuri a guvernului, şi cele afirmate în legătură cu reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, este clar că în viziunea şefului statului – asta-i sigur! – a premierului Boc şi a altor lideri PDL, singura variantă valabilă este cea cu constituirea a opt judeţe mari şi late, sau şapte judeţe şi Capitala cu zona sa metropolitană.
Argumentele preşedintelui vizavi de cele opt superjudeţe, constituite pe actualele regiuni de dezvoltare economică, argumente pe care le-am arătat în episodul de ieri, sunt la prima vedere corecte şi de necombătut. Mai ales că, aşa cum au fost expuse de Traian Băsescu, ele par a se ridica peste interesele partinice vizând doar interesul naţional. Numai că, aşa cum am arătat şi ieri, lucrurile nu sunt aşa de simple cum par. De abia enunţat, proiectul reorganizării administrative are deja o sumedenie de oponenţi, care vin la rândul lor cu o sumedenie de argumente, menite să demonstreze că el nu este viabil şi că nu trebuie realizat. Rămâne de văzut cine va avea câştig de cauză în final, şi dacă reorganizarea administrativ-teritorială a ţării se va face în următorul an, sau legea cu pricina se va împotmoli încă vreun deceniu prin birourile Parlamentului. Dar, despre asta vom mai vorbi cu siguranţă, deoarece nu-l vedem noi pe Traian Băsescu capabil să renunţe aşa uşor la un proiect pe care şi-a propus să-l pună în operă.
Cum am precizat în episodul precedent, astăzi vom încerca să abordăm acest subiect, legat de judeţul nostru. În ce priveşte judeţul Hunedoara, cu regret trebuie să o spunem, el va dispărea ca entitate administrativă de pe harta României. De fapt şi în cealaltă variantă de reorganizare, făcută publică cu vreo două săptmâni în urmă, în care se preconiza reducerea la jumătate a judeţelor, Hunedoara nu prea avea şanse să rămână judeţ. De ce? Fiindcă el urma să fie unit cu Alba şi nu prea vedem cum Deva sau Hunedoara îşi puteau revendica statutul de capitală a noului judeţ în faţa municipiului Alba-Iulia. Nu că acest oraş ar fi mai cu moţ decât Deva, de exemplu. Ba dimpotrivă, credem că la ora actuală, Deva este peste Alba-Iulia din punct de vedere urbanistic, economic şi din alte puncte de vedere. Numai că Alba-Iulia are alte atuuri de partea sa, tradiţia, istoria, este capitala Marii Uniri, ca să dăm doar câteva exemple.
Cât despre lupta politică dusă pe plan local, prin constituirea celor opt mari judeţe, ea se va concentra pe primării şi consiliile locale. Nu doar la noi în judeţ, ci în întreaga ţară. La noi, bătălia cea mai mare se va da, fireşte, pentru Deva, în primul rând, Hunedoara şi Petroşani, cele trei mari municipii. Apoi, pentru celelalte patru municipii şi şapte oraşe. Bineînţeles, că va creşte şi bătălia pentru primăriile de comune, mai ales pentru comunele mari, deoarece, cum subliniam şi în episodul trecut, va creşte substanţial puterea decizională la nivel local, multe din prerogativele actualelor consilii judeţene urmând să fie preluate de primării. În concluzie, dacă reorganizarea administrativă se va realiza în varianta celor opt superjudeţe, atunci va creşte importanţa alegerilor locale, bătăliile pentru posturile de primari şi consilieri locali fiind mai importante, din punct de vedere al electoratului, decât cele pentru consiliile judeţene sau pentru Parlament.