Radiografia campaniei electorale. Unde a pierdut PSD?

A mai rămas o săptămână din campania electorală iar la acest moment, PSD pare incapabil să formeze o majoritate parlamentară. Ultimele sondaje arată că scenariul unui guvern condus de Dacian Cioloş şi susţinut de PNL  şi USR este cel mai probabil. Unde a greşit PSD?
Partidul lui Liviu Dragnea (foto) a pierdut din avantajul obţinut la alegerile locale. Social-democraţii au păstrat pe liste mulţi dintre membrii vechi şi cu probleme penale, listă începută de Liviu Dragnea, condamnat pentru fraudă electorală şi continuată de Ecaterina Andronescu, urmărită în dosarul Microsoft pentru luare de mită  şi spălare de bani sau Titus Corlăţean, pe care colegii lui din Parlament l-au salvat prin vot de la urmărirea penală în cazul organizării alegerilor prezidenţiale din 2014, în diaspora.
PSD a pierdut şi prin înaintarea unor promisiuni populiste fără bază reală, a căror exagerare amintesc de altele la fel de fantasmagorice, precum cele cu crearea a unui milion de locuri de muncă sau noile autostrăzi pentru care Victor Ponta a fost în stare să promită că nu mai candidează la alegerile parlamentare din acest an, dacă nu se vor realiza. Autostrăzile nu s-au construit, dar Victor Ponta candidează bine mersi. Cam acesta este exemplul definitoriu al mesajului pe care PSD l-a transmis în această campanie.
Datorită guvernării Ponta, ne-am pricopsit din păcate cu un grad de sărăcie care a crescut de la un an la altul. În perioada 2012-2015, numărul persoanelor sărace a crescut cu 450.000.
Fără să aibă la dispoziţie nume puternice pe care să le propună pentru funcţia de prim-ministru, Dragnea a declarat că va anunţa abia după alegeri premierul propus. O mişcare politică abilă din partea liderului PSD, acesta ştiind că numele pe care le poate înainta pentru funcţia de premier ar ie şi înfrânte într-un joc de uzură pe termen lung.
În plan local, PSD a înaintat candida şi care rămân în imaginea partidului  şi se mulează pe campania de la centru, fără a ieşi în evidenţă prin idei specifice  şi fără capacitatea de a convinge  şi alte persoane, în afara electoratului clasic PSD. Cei doi se numesc Cristian Resmeriţă, candidat la Senat şi Laurenţiu Nistor, la Camera Deputaţilor.
Ambii au probleme cu legea, aflându-se în procese cu ANI pentru că şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare şi ambii denotă o lipsă de consecvenţă în politică. Cei doi şi-au dat demisia din Parlament în primăvară pentru a candida la alegerile locale şi acum se pregătesc să-şi dea din nou demisia din funcţiile obţinute în primăvară, dacă vor ajunge în noul Legislativ. Lipsa de consecvenţă le-a atras şi apelativul de „turişti pe funcţii“, după cum au fost caracterizaţi de contracandidaţii lor.
Pe de altă parte, observăm că PNL a ieşit din timp cu varianta Cioloş pentru funcţia de premier şi au renunţat la candidaţii care aveau probleme cu legea. I-au păstrat pe liste doar pe parlamentarii care au confirmat şi propun alte 100 de noi nume.
În plan local, singurul candidat PNL care a rămas dintre vechii parlamentari este Carmen Hărău. Aceasta a evidenţiat motivele pentru care a fost păstrată pe liste, prin prezentarea activităţii sale din ultimii patru ani. Vorbeşte despre titlul de cel mai activ parlamentar hunedorean, pe care l-a primit de la Institutul pentru Politici Publice, după calcularea Indicelui Activităţii Parlamentare, precum şi despre promisiunile pe care le-a făcut în 2012. În clipuri video prin care îşi analizează propriile obiective setate acum patru ani, Carmen Hărău vorbeşte despre realizări precum legea grupelor de muncă în siderurgie, despre fondurile obţinute pentru reabilitarea Castelului, despre legea prevenţiei în sănătate sau despre legea care reînvie şcolile profesionale, după ce acestea au fost desfiinţate în 2003 de Ecaterina Andronescu.
De altfel, iniţiativa lui Carmen Hărău de a propune un angajament prin care parlamentarii hunedoreni să-şi dea demisia după un an de mandat, dacă activitatea lor nu se va încadra în media pe ţară, a reprezentat un moment cheie de la care PSD a început să piardă teren.
Defilând cu un candidat la Senat precum Cristian Resmeriţă, a cărui activitate parlamentară a fost printre cele mai slabe din ţară, PSD nu a răspuns la provocarea de a semna acest angajament, alimentând şi mai mult comentariile cu privire la candidaţii PSD care vor să ajungă în Parlament doar pentru a beneficia de imunitate în faţa legii şi de pensii speciale.
PSD a pierdut astfel teren din cauza refuzului de a se reforma în plan intern. Acelea şi nume vechi şi uzate candidează şi în 2016, nume care reuşesc să menţină interesat electoratul clasic PSD, dar care nu sunt capabile să „rupă” şi alte straturi din societate.
În ultima săptămână de campanie, ne putem aştepta ca situaţia să se schimbe radical doar în urma unor gafe din partea partidelor, sau în urma unor mutări neaşteptate pregătite de la centru. (Andreea Jurca)