Patru municipii hunedorene, în topul celor mai depopulate localităţi din ţară

Natalia Bumbac

Guvernul României a realizat o statistică a localităţilor a căror populaţie a scăzut drastic în perioada 1991-2012. Printre acestea se regăsesc mai multe municipii, oraşe şi sate de la noi din judeţ care ocupă poziţii fruntaşe în clasamentul localităţilor care au pierdut în ultimii ani un număr important de oameni. Statistica vine pe fondul proiectului anunţat de guvern de reorganizare administrativă şi de reclasificare a unităţilor administrativ teritoriale care, spre exemplu, sunt calificate drept oraşe, dar au caracteristici de localităţi rurale.

Zeci de mii de persoane în minus
Lista de localităţi depopulate, realizată de guvern, cuprinde un tabel cu comunele care au pierdut peste 30 la sută din populaţie în intervalul menţionat, o statistică a oraşelor şi a municipiilor care au pierdut peste 20 la sută din populaţie, dar şi lista municipiilor, oraşelor şi comunelor care au în structura lor sate cu mai puţin de 100 de locuitori. Municipiul cel mai afectat de scăderea populaţiei este Braşovul, pe poziţia a doua este Reşiţa, municipiu urmat de Mediaş. Clasamentul este urmat de două municipii de la noi din judeţ, Hunedoara, care a pierdut peste 21.000 de locuitori, şi Petroşani, unde s-a înregistrat o scădere de peste 11.000 de persoane. De asemenea, municipiile Brad şi Vulcan se regăsesc printre localităţile a căror populaţie a scăzut considerabil. Practic, patru din totalul de 12 municipii identificate de guvern ca fiind depopulate drastic în ultimii 20 de ani, sunt de la noi din judeţ. La categoria oraşe, din judeţ, Uricaniul este singurul care a fost inclus în statistică, executivul identificând în minus un număr de 2.800 de persoane.

La sate, populaţia s-a înjumătăţit
Lista respectivă cuprinde şi trei comune de la noi din judeţ unde numărul locuitorilor s-a înjumătăţit. Acestea sunt Bunila, Bulzeştii de Sus şi Lunca Cernii de Jos. În alte 11 comune hunedorene, populaţia a scăzut între 30 şi 49 la sută, acestea fiind Balşa, Bătrâna, Cerbăl, Ghelari, Blăjeni, Vorţa, Lelese, Răchitova, Buceş, Densuş şi Topliţa.

„Să ne facă şi comună sau sat…”
Principalele cauze care au dus la depopularea judeţului sunt distrugerea mineritului, arată edilul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. „Populaţia a început să plece din oraş înainte de închiderea minelor, imediat după anii ‘90. Se ştia că aici se va ajunge. În prezent, în Vulcan sunt în jur de 28.000 de locuitori, de la 35.000 câţi au fost înainte de 1990. Vulcanul este municipiu de gradul III. Despre reorganizarea administrativă pot spune că, din punctul meu de vedere, ne pot transforma în comună, sau chiar sat. Nu ne afectează cu nimic”, a precizat pe un ton ironic primarul municipiului Vulcan.
Şi primarul Dan Bobouţanu susţine că principalul factor care a dus la depopularea municipiului Hunedoara este reducerea dramatică a activităţii combinatului siderurgic,în locul căruia nu s-a pus nimic, ceea ce a dus la o lipsă acută de locuri de muncă. „Lipsa locurilor de muncă bine plătite este principalul factor care a dus la plecarea oamenilor la muncă în alte centre urbane din ţară, sau în alte state. Combinatul Siderurgic aproape nu mai există, iar în loc nu s-a pus nimic. Sunt muncitori de la fostul combinat care lucrează în domeniu în Italia. Nu doar municipiul Hunedoara, unde a existat o monoindustrie, a suferit după acest fenomen, ci întreg judeţul”, a afirmat primarul municipiului Hunedoara.
Totuşi, primarul oraşului Uricani nu pare convins că executivul a avut la îndemână datele corecte la întocmirea statisticii localităţilor depopulate. Mai mult de atât, Dănuţ Buhăescu arată că din datele prezentate de autorităţile centrale nu s-a scris intenţionat totalul populaţiei din care s-a înregistrat scăderea numărului de locuitori. Primarul Uricaniului a mai spus că nu s-au corelat corect datele luând numărul de persoane din 1991 care figura la Evidenţa populaţiei, iar în 2012, cel rezultat în urma Recensământului din 2011, ceea ce a dus la rezultate irelevante sau de-a dreptul eronate.