Politica si administratie

Parchetul European anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale

Reprezentanții Curții de Conturi susțin că nu știu nimic despre a­ceastă inves­ti­gație. Context.ro a consultat do­cu­mente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în de­ru­larea proiectului in­vestigat acum de EPPO.

Zeci de mii de euro
Proiectul CCR – SAI pentru cetă­ţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru “modernizarea, stan­dar­dizarea şi transparentizarea” ins­tituției.
„Putem confirma că avem o anchetă (în acest stadiu, „in rem”)”, a transmis EPPO la cererea Context.ro, în timp ce re­prezentanții Curții de Conturi susțin că instituția “nu deține informații” cu pri­vire la investigația Parchetului Eu­ro­pean. G4Media a scris în decembrie 2023 că sindicatul angajaților Curții de Conturi a anunțat existența dosarului penal.
Din valoarea totală a proiectului, echi­valentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29.000 de euro pe ma­teriale promoționale și peste 52.000 de euro pentru organi­za­rea conferinței de închidere a pro­iectului.
Un rol important în derularea acestui proiect l-a avut chiar șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc. În 2019, el a fost cel care a numit echipa de ma­na­gement a proiectului. Potrivit docu­men­tului, cei 11 angajați ai Curții de Conturi au primit și bani în plus pentru că făceau parte din această echipă de implementare.

Ordinul semnat de Mihai Busuioc
Banca Mondială a asigurat servicii de consultanță pentru proiectul “SAI pentru cetățean” al Curții de Conturi, instituția care are un rol principal în ve­rificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR. Context.ro a arătat într-un material anterior că Banca Mondială a oferit consultanță și pentru elaborarea PNRR și că va putea factura servicii de consultanță plătite din acest fond european.
Ca parte din procesul de reformă ins­ti­tu­ţională început odată cu pro­iectul anchetat acum de EPPO, la înce­putul anului trecut, Plenul Curții de Con­turi a României a aprobat noul re­gu­lament privind activitatea de audit public extern, prin care, practic, au fost reduse atribuțiile instituției.
Noul regulament prevede că Plenul Curții de Conturi poate dispune com­pletarea sau refacerea proiectului ra­portului de audit sau reefectuarea misiunii de audit. Totodată, rapoartele de audit ale Curții de Conturi nu mai constituie acte administrative, ci doar vor cuprinde recomandări. Adică, Curtea de Conturi nu va mai emite de­ciziile în care erau cuprinse măsurile dis­puse în sarcina conducerii entității auditate.
Potrivit noilor dispoziţii, Curtea de Con­turi nu mai are obligaţia de a rea­liza verificarea tuturor conturilor îna­inte de împlinirea termenelor de pres­cripţie, iar Plenul Curții de Conturi sta­bi­lește conturile care sunt supuse au­di­tului financiar în baza limitelor valo­rice minime și a altor criterii. În opinia Sindicatului Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), aceasta “creează posibilitatea unor verificări selective ale instituţiilor ce fac obiectul auditului Curţii de Con­turi”.
SNAPER a atras atenția că unele dintre modificări erau parte din pro­iectul de modificare a Legii de reor­ganizare și funcționare a Curții de Con­turi, care a fost declarat neconstitu­țio­nal de Curtea Constituțională a Ro­mâniei, în 2020.
Modificările regulamentului au fost criticate și de europarlamentarul Co­rina Crețu, fost comisar european, care a cerut Comisiei Europene să pre­cizeze dacă, după ce Curtea de Conturi a României și-a diminuat atribuțiile, există riscul ca fraudele cu fonduri din Planul Național de Redresare și Re­ziliență (PNRR) și cu fondurile de coe­ziune să nu mai poată fi prevenite. Și europarlamentarul Alin Mituța a sesi­zat CE în legătură cu limitarea atri­buțiilor Curții de Conturi, despre care afirma că „afectează verificarea chel­tu­irii banilor publici, inclusiv a fon­du­rilor europene”. (A.N.)

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura