OREZUL, SĂNĂTOS SAU NU? (2)
Simona Timofte
Ca o continuare la articolul din numărul de săptămâna trecută, orezul basmati ar putea fi o variantă la orezul alb, rafinat şi albit, care rămâne fără urme de fibre şi proteine, având astfel un indice glicemic mare.
Orezul basmati, deşi are culoare tot albă, nu este aşa de nociv precum cel decorticat, pentru că amidonul are o structură diferită, descompunându-se mai lent în organism (deci are indice glicemic mic), nu brusc, ca acela din orezul decorticat. O altă variantă la fel de bună ar fi orezul brun, acel orez curăţat doar de prima învelitoare şi care rămâne bogat în fibre şi în proteine. Acesta are un indice glicemic mult mai mic (50) decât al orezului alb (98). În plus, el este mult mai hrănitor decât cel alb, deoarece conţine 43 la sută magneziu, faţă de 11 la sută, cât are cel alb, 99 la sută potasiu faţă de 54 la sută cel alb şi 120 la sută fosfor, faţă de 54 la sută, cât are cel alb. Orezul sălbatic este o altă variantă foarte sănătoasă. Acesta conţine cea mai mare concentraţie de vitamine, minerale şi fibre dintre toate speciile de orez. Este interesant faptul că acesta nici măcar nu face parte din familia orezului (Oryza) ci din genul Zizania. O altă variantă foarte sănătoasă este orezul negru sau roşu, datorită prezenţei antioxidanţilor (ceea ce nu se găseşte în celelalte soiuri de orez). „O lingură cu vârf de orez negru conţine mai mulţi antioxidanţi antocianină decât aceeaşi cantitate de afine, dar mult mai puţin zahăr şi mai multă vitamina E şi fibre decât acestea. Dacă afinele sunt eficiente în menţinerea unei stări bune de sănătate, de ce nu ar fi şi orezul negru?“, declara într-un comunicat de presă Zhimin Xu, profesor doctor în cadrul Universităţii Louisiana din S.U.A.
(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)
