Flash

Ocna Sibiului, litoralul Ardealului

12 ocna sibiului

Ocna Sibiului este o staţiune turistică situată în judeţul Sibiu, în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei (nord-vestul Depresiunii Sibiu) la 15 km nord de Sibiu, pe valea Pârâului Vişa, într-o regiune înconjurată de păduri de stejari seculari şi cu un subsol bogat în sare. Prima staţiune balneară a fost înfiinţată aici în anul 1845 şi, de atunci, Ocna Sibiului şi-a atras renumele datorită lacurilor heliotermice formate pe locul unor vechi mine de sare surpate.
Cele 14 lacuri din staţiune
Pe masivul de sare se află mai multe lacuri sărate (foste ocne prăbuşite). Multe dintre ele au o concentraţie de sare de 260 grame/litru. Lacul Avram Iancu (fosta mină „Grosse Grube“, „Ocna Mare“), cu o adâncime de 132,5 m, este considerat cel mai adânc lac antropogen din ţară.
Zăcământul de sare a fost exploatat încă din timpul romanilor, continua exploatare ducând la formarea unor mari caverne subterane, care, prin prăbuşirea lor, au format următoarele lacuri: Horea, Cloşca, Crişan, Pânzelor-Inului, Lacul fără fund, Avram Iancu, Ocniţa, Sf. Ion, Poporului, Lacul Dulce, Brâncoveanu, Mâţelor, Vrăjitoarelor, Sf. Ignat, Trestiilor, Austel. Zece lacuri conţin apă sărată, patru lacuri apă dulce. Două lacuri au dispărut în ultimele decenii, prin colmatare (Lacul Trestiilor şi Lacul Austel).
„Lacul fără fund”, cu o suprafaţă de 0,2 ha, a fost declarat rezervaţie naturală. Acest lac are o adâncime de 34,5 m, un diametru de 50 m, o formă ovală şi a luat naştere din prăbuşirea, în anul 1775, a Ocnei Francisc.
Din istoricul băilor
Într-un document se aminteşte despre staţiunea balneo-climaterică din localitatea Ocna Sibiului şi despre faptul că în anul 1598, ambasadorul împăratului Rudolf II de pe lângă Mihai Viteazul, în drumul pe care-l făcea la Constantinopol, s-a oprit la Ocna Sibiului pentru a face băi sărate şi de aici se poate deduce că lacurile sărate au fost folosite cu mult timp înainte.
În anul 1700, unul dintre ochiurile de apă sărată era denumit Frauenbad (“Baia femeilor“), fapt ce poate fi considerat ca o atestare certă a exploatării balneare de la Ocna Sibiului în secolul al XVlI-lea, într-o formă cât de cât organizată. În anul 1820, medicul Pataky Samuel a fost primul care a făcut analiza chimică a apelor, dovedindu-se astfel şi ştiinţific existenţa diferitelor elemente terapeutice, deci, puterea vindecătoare a apelor.
În anul 1900, în urma unor cercetări minuţioase, L. Kaleczinski descoperă fenomenul de heliotermie.
Avându-se în vedere efectele tămăduitoare ale acestor ape sărate, staţiunea a început să ia un avânt tot mai mare. Bunul renume terapeutic a determinat autorităţile ca la începutul sec. XX să întocmească un plan de dezvoltare al staţiunii balneare, după cele mai moderne standarde.
Factorii terapeutici naturali
Staţiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului a devenit renumită şi este din ce în ce mai mult solicitată, datorită celor trei factori terapeutici naturali pe care îi oferă: apele sărate de mare concentraţie ale lacurilor, nămolul sapropelic uşor mineralizat, topoclimatul sedativ de dealuri.
Din cele 14 lacuri sărate existente, şapte se folosesc în cura externă pentru băile reci din sezonul estival, cu efecte favorabile datorită salinităţii ridicate a apei şi caracterului ei helioterm, chiar de la începutul sezonului cald.
Lacurile cu apă minerală clorurosodică hipertonă au o mare concentraţie în săruri: clorură de natriu, săruri de magneziu, calciu, potasiu, brom, iod etc. Ele se află, fiecare, într-o cantitate mică, dar toate la un loc au un rol terapeutic important.
Apa minerală clorurosodică de la Ocna Sibiului, utilizată sub formă de băi, are asupra organismului efecte termice, mecanice, chimice şi biologice.
Nămolul sapropelic fosil, uneori cu caracter de şlic mineralizat, s-a format prin depunerea în lacuri a unor cantităţi apreciabile de marne şi argile, care s-au amestecat cu resturi organice. Este folosit în scopuri terapeutice în stare divizată şi în amestec cu apa.
Cura de aer pe plaja amenajată a lacurilor şi cura de teren în aer liber, împreună cu helioterapia, conferă organismului o acţiune de cruţare sedativă, constituie un factor terapeutic în tratamentul afecţiunilor reumatismale şi ginecologice, precum şi un factor de călire a organismului.
Obiective turistice
Biserica-cetate reformată din secolul XIII, la origine bazilică romană, este construită din piatră şi cărămidă, cu ziduri foarte groase cu contraforturi, cu trei nave şi şase travee, cu absidă semicirculară şi cu turn-clopotniţă masiv. Portalul sudic păstrează un basorelief romanic, reprezentând arborele vieţii flancat de doi lei. Fiind asediată de mai multe ori datorită unui incendiu, biserica a fost refăcută în stilul gotic târziu, cu câteva elemente renascentiste. Din anul 1569, biserica a fost trecută de la cultul romano-catolic, la cultul reformat calvin.
Biserica ortodoxă română ”Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este ctitoria voievodală a lui Mihai Viteazul, care după bătălia de la Şelimbăr din 1599, în drum spre Alba Iulia, unde la 1600 va realiza unirea tuturor românilor într-o singură ţară, s-a oprit la Ocna Sibiului, unde va porunci şi rândui să se zidească o biserică. După anul 1695, biserica va fi reconstruită de domnitorul Constantin Brâncoveanu.
Biserica ortodoxă română “Schimbarea la faţă” din Căciulata a fost ridicată, în anul 1790, de către muncitorii minieri de la fostele saline.
Biserica ortodoxă română “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a fost construită în anul 1810 din cărămidă şi piatră pe un plan dreptunghiular, cu absidă semicirculară pe latura de răsărit şi cu un înalt turn clopotniţă. În exterior, păstrează câteva fragmente de pictură de la 1827 iar în interior, cele două cupole circulare şi pereţii sunt acoperiţi de frescă în stilul neobizantin.
În Ocna Sibiului, funcţionează ca structură turistică permanentă, Complexul Balnear Ocna Sibiului. Dar, din data de 20 octombrie 2013, complexul, care deţine hotelurile Helios (patru stele) şi Salinas (trei stele), un restaurant, o bază de tratament şi o bază de agrement, a intrat într-un proces de conservare pe perioadă nedeterminată.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura