O gogoaşă electorală de uns alegătorul hunedorean: Conurbaţia Corvina, un proiect eşuat, care strânge cotizaţii

Volodia Macovei

Marea poveste cu realizarea Conurbaţiei ce ar cuprinde Deva, Hunedoara, Simeria, Călan şi localităţi mai mici şi s-ar transforma într-o „uniune” administrativă mai mare, care să secătuiască de vlagă fondurile europene şi să ne scape pe toţi de sărăcie e prăfuită rău, dar este reamintită, din când în când, ca mare gogoaşă electorală. Chiar dacă este înghesuită în minţile hunedorenilor de şase ani şi ceva, ideea nu reprezintă acum decât o asociaţie fără rezultate, dar care strânge, ca furnicuţa, cotizaţii.

Megaproiecte cu minirealizări
Toată discuţia asta cu unirea oraşelor din centrul judeţului într-o pălărie mai mare, ca soluţie teoretică pentru toate problemele economice şi sociale ale zonei a apărut prin 2005, susţinută intens mai ales de liberalul Dan Radu Ruşanu, (personaj care în prezent dă socoteală legii), cu Mircea Moloţ la braţ, începând cu campania electorală din 2008. Discuţia a fost reamintită în fiecare an, şi de fiecare dată, hunedorenii aflau că se fac paşi importanţi, dar nu se întâmpla nimic. Între timp, unirea între localităţi nu a fost văzută la fel de toţi politicienii, fostul deputat şi actualul primar al Hunedoarei, Viorel Arion, susţinând, la un moment dat, un megaproiect al unei Zone Metropolitane Hunedoara, cu Deva, Hunedoara, Haţeg, Simeria, Călan, Orăştie, comune…
Din toate discuţiile de până acum, nu a rămas decât marea propagandă electorală, preluată, e drept, acum, de toţi edilii-şefi pe fixul liberal al conurbaţiei. Greşim, de fapt, a mai rămas şi o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Conurbaţia Corvina”.

Munca din pix
Acest subiect revine în actualitate tocmai datorită existenţei acestei asociaţii. Frunzărind proiecte de hotărâri de Consiliu Local, am descoperit că la Deva, de exemplu, taman astăzi, se votează plata cotizaţiei către ADI „Conurbaţia Corvina”, respectiv 1.000 de lei pe an. Alături de Deva, în asociaţia „conurbativă” înfiinţată în octombrie 2008, mai sunt cotizante, în parte egală, municipiul Hunedoara, oraşele Călan şi Simeria, dar şi comunele Băcia, Cîrjiţi şi Peştişu Mic.
De asemenea, asociaţia are, conform statutului, 20 de membri în Adunarea Generală: şapte de la Deva, şapte de la Hunedoara şi câte un membru de la CJ şi din fiecare celelalte localităţi. Cum din 2008 până acum s-au mai schimbat oamenii prin fruntea primăriilor şi prin consiliile locale, una din singurele activităţi pe care le mai face asociaţia este aceea de a schimba mereu, pe hârtie, componenţa reprezentanţilor în Adunarea Generală.

Demagogie de nivel înalt
„Vreau ca în 2012 să avem un singur primar al conurbaţiei şi un singur consiliu local. Dacă vor fi şi primari de sector sau nu, rămâne de văzut. Numai de noi mai depinde acum ritmul în care tot procesul continuă”, declara, în mai 2010, preşedintele CJ Hunedoara, liberalul Mircea Moloţ. Dar, în mai 2011, declaraţia şefului liberal şi al judeţului se schimbă radical: „Nu am avut timp să explicăm populaţiei foarte clar ce presupune realizarea conurbaţiei. Nu cred că mai putem avea referendumul necesar în 2012”. Deşi, tot el spusese, la începutul anului 2011: „vom începe în curând o campanie de popularizare a proiectului; abia apoi, populaţia să fie chemată la urne”.
Marea problemă este că, se pare, amânarea referendumului are un necaz mai mare în spate: acela că nu vor veni oamenii din localităţile vizate să voteze sau, dacă vor veni în număr suficient, vor da de pământ iniţiativa şi atunci, cineva va trebui să explice de ce s-a investit atât de mult într-o mai degrabă utopie mic-provincială.

De două ori dizolvare
Recent, în cadrul unei întâlniri pe marginea unui proiect girat de BNS, la care era prezent şi Mircea Moloţ şi primarul Devei, Petru Mărginean, amândoi au scos din boneta de noapte, din nou, iminenţa realizării chinuitei conurbaţii. Este interesant de văzut cam câţi ani, de acum încolo, va continua acest circ, această jonglerie propagandistică cu un proiect şchiop.
Între timp, suntem curioşi de ce se mai adună cotizaţii într-o asociaţie care nu a demonstrat nimic relevant până acum. Şi mai avem o curiozitate: în articolul 25 din Statutul ADI „Conurbaţia Corvina”, la alineatul I, scrie că asociaţia se dizolvă de drept prin „imposibilitatea realizării obiectivelor pentru care a fost constituită asociaţia, dacă în termen de 3 ani de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestora; constatarea se realizează prin hotărâre a judecătoriei în care a fost înregistrată asociaţia, la cererea oricărei persoane interesate”. Or, din 2008, până în 2014, au trecut de două ori câte trei ani şi nu prea vedem obiective realizate, indiferent cu câtă îngăduinţă am privi. Sau sunt, dar sunt extrem de bine dosite.