“Misiunea mea este de a stabili un echilibru între activitatea de realizare a veniturilor proprii şi cea de cercetare şi publicare a rezultatelor cercetării“. Interviu cu Liliana Ţolaş, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva

Sorina Popa

Ca urmare a modului în care a condus muzeul şi a activităţii foarte bune desfăşurate de colectivul acestei prestigioase instituţii de cultură hunedorene, managerul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Liliana Ţolaş (foto), a obţinut un nou mandat la conducerea instituţiei, care durează până în 2020.

– Doamnă manager, aţi reuşit să obţineţi, anul trecut, un nou mandat la şefia muzeului devean.
– Da, am intrat în al doilea mandat de manager al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. Am obţinut acest mandat, după ce am susţinut un examen în faţa unei comisii externe, formată din doi manageri de la muzee din ţară şi reprezentantul preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara. Practic, managerul trebuie să îndeplinească o serie de indicatori. Noi, managerii, suntem evaluaţi apoi anual.
– Când vorbim de un muzeu, majoritatea se gândeşte la nişte exponate şi atât. Ce înseamnă, de fapt, să conduci o asemenea instituţie?
– Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva este o instituţie complexă, cu un specific aparte. Are 85 de angajaţi şi şase puncte de lucru, cu activităţi de cercetare, management cultural, restaurare, promovare a patrimoniului cultural. Instituţia noastră a fost reacreditată în 2018. Prima acreditare a fost obţinută în 2013. Avem acreditat şi Laboratorul de restaurare. Ne-am propus ca an de an să ne depăşim propriii indicatori. Dacă veniturile proprii erau în 2013 de 300.000 de lei, în 2018 acestea au ajuns la 1.000.000 de lei. Cea mai mare parte a veniturilor provin din vânzarea de bilete, aproape 600.000 de lei. Apoi, 150.000 de lei din vânzarea materialelor promoţionale, iar 140.000 de lei provin din cercetările arheologice preventive. Instituţia a intrat în ultimii ani în cele mai mari proiecte, de cercetare arheologică preventivă. Este vorba de construcţia autostrăzii A1, calea ferată de mare viteză, conducta de gaz BRUA. Misiunea managerului este de a stabili un echilibru perfect între activitatea de realizare a veniturilor proprii şi cealaltă componentă, privind cercetarea, publicarea lucrărilor realizate de specialiştii noştri. Eu cred că în aceşti ani, împreună cu echipa de la muzeu, am reuşit să realizăm un asemenea echilibru.
– Am înţeles, că, pentru prima dată, muzeul devean va organiza în anul 2020 Congresul Mondial de Tracologie.
– Este vorba de cel de-al 14-lea Congres Internaţional de Tracologie, care se va desfăşura între 6 şi 10 mai 2020 la Deva. Evenimentul este de talie mondială, vor veni la Deva specialişti din Europa, dar şi din Canada, Statele Unite ale Americii, China. Va fi evenimentul anului 2020 şi ne pregătim de pe acum.
– Aţi propus Consiliului Judeţean, în subordinea căruia se află Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, mai multe proiecte pentru acest an. Despre ce este vorba?
– Pentru 2019 propunem Consiliului Judeţean două proiecte extrem de interesante. Aşa cum ştiţi, la propunerea noastră, administraţia judeţeană este în faza de precontractare a proiectului de restaurare a amfiteatrului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Pentru că situl arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa reprezintă atracţia numărul 1 a muzeului, 60 la sută din veniturile obţinute din vânzarea biletelor sunt de aici, am propus două proiecte. Pirmul se referă la amenajarea şi realizarea unui centru de pregătire profesională în domeniul arheologic şi turistic în clădirea muzeului vechi Hadrian Daicoviciu. Această construcţie vrem să o transformăm într-un centru cibernetic, să putem aduce studenţi din ţară şi din străinătate să facă cercetări aici. Al doilea proiect pe care l-am propus este de amenajare peisagistică a traseului de vizitare din situl arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
– De ce nu se află expuse la muzeul devean brăţările dacice găsite în Munţii Orăştiei?
– Aceasta este într-adevăr o problemă cu care, ca manager, m-am confruntat. Am avut multe discuţii cu factorii de decizie în acest sens. Am cerut ca măcar două din cele 10 brăţări dacice să fie aduse la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane şi să le expunem aici. Am dovedit că avem un sistem de securitate performant, o cameră de tezaur, un loc extrem de sigur şi ne putem asuma păstrarea şi expunerea brăţărilor dacice. Dar, ni s-a spus că încă nu e momentul.