Mina Certej, obiectiv de interes local, de ce nu şi de interes naţional

Stimată Doamnă Preşedintă,
Doamnelor şi Domnilor colegi
În urma unei întâlniri pe care am avut-o cu primarul comunei Certeju de Sus, am constatat cu tristeţe, faptul că redeschiderea Minei Certej (cariera Coranda Certej) este în mare pericol, dacă nu imposibilă. O analiză succintă a evoluţiei procedurilor de redeschidere a acestui obiectiv important pentru zonă, dar, spun eu, foarte important şi pentru naţiunea română, m-a făcut să-mi pun unele întrebări. Una ar fi: „Când spunem adevărul?!”, când ne pronunţăm pentru noi locuri de muncă, grija pentru semenii noştri, ridicarea nivelului de trai, prosperitatea naţiei etc., sau când declarăm unele lucruri şi luăm măsuri nefundamentate şi nesusţinute corespunzător. Sau alta: „De ce suntem mai catolici decât papa?!“ Aş mai spune una, care nu se potriveşte totdeauna: „Ce interese se ascund, sau câtă incompetenţă este în spatele unor decizii?” Acum, poate se potriveşte. Dar să intrăm în subiect. În anul 2006, S.C. Deva Gold SA porneşte proiectul „Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”. Sunt ceva ani. Procedura este începută prin depunerea solicitării pentru obţinerea actelor de reglementare în domeniul mediului. În etapa următoare, s-a obţinut avizul de mediu la faza PUZ, după cum reiese din datele prezentate de primărie. În data de 17.XII.2010, societatea transmite o adresă către Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara, pentru a lua în considerare devierea traseului culoarului de protecţie avifaunistică, pentru a nu se suprapune peste amplasamentele proiectului. Documentaţia PUZ a fost aprobată prin HCL nr.11/14.05.2010, în urma decizei nr. 64/15.03.2010 a A.R.P.M. Timişoara pentru emiterea Avizului de Mediu. Dacă factorii locali s-au mişcat bine în timp, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei centrali. În acest sens, îmi pun întrebarea şi în acelaşi timp, o adresez şi factorilor de decizie implicaţi sau nu: „Ce s-a întâmplat, cum s-a reacţionat din 2006 până în 31.10.2011, de către aceşti factori statali, vizavi de o problemă majoră a comunităţii Certeju de Sus, a zonei, a judeţului Hunedoara şi de ce nu a României?” Oare am fost suficient de riguroşi, suficient de implicaţi, de hotărâţi să facem un lucru benefic economic şi social pentru naţiune sau am făcut altceva, Dumnezeu ştie ce. Factorul financiar nu cred că este un argument bun, mai ales când se încurcă lucrurile.
Stimaţi colegi şi colege, membri ai Parlamentului, dragi români,
Succesiunea evenimentelor, invocarea procentului de 14 la sută ca arie protejată, aplicabil comunităţii Certeju de Sus (în realitate, suprafaţa afectată de arie fiind 29 la sută din suprafaţa teritorială a comunei), nerealizarea unei consultări publice reale, cum se invocă în paragraful adresei Direcţiei Biodiversităţii, determină comunitatea locală să se gândească dacă Statul Român îşi doreşte sau nu proiectul „Exploatarea Minereului Auro-Argentifer şi polimetalice din Perimetrul Certej”. Mai adaug un lucru. Poate firma „Grup Milvus-Târgu Mureş 2008” se mai gândeşte dacă nu a comis o greşeală stabilind existenţa unor exemplare rare de păsări, lucru necunoscut pe plan local. Sper că interesul Statului Român este redeschiderea activităţii miniere în această zonă şi nu câteva păsări rare, despre a căror existenţă am dubii, la fel cum am dubii şi despre necesitatea măririi, în aşa mare măsură, a ariei protejate avifaunistic.
Iosif Veniamin Blaga, deputat
în Colegiul Uninominal nr. 2 Orăştie