Actualitate

Messagerul Hunedorean vineri 20 iunie

Magdalena Șerban

Pentru a treia oară, țara noastră a găz­duit rutenii de pretutindeni, în cadrul celei de-a XVIII-a reuniuni a Congresului Mondial al Rutenilor. Evenimentul a avut loc la Palatul Parlamentului din București – în sala C.A. Rosetti și a fost unul cu totul deosebit. Au luat parte și au transmis un salut de apreciere personalități marcante ale culturii, dar și din sfera politicii, administrației și a relațiilor in­teretnice. Totodată, a fost organizată și cea de-a XII-a ediție a Forumului Mon­dial al Tineretului Rutean, mi­si­u­nea acestuia fiind una de păstrare și transmitere a tot ceea ce este de­fi­nitoriu pentru ruteni. Un moment special a fost cel în care dr. Gheorghe Firczak a fost ales vicepreședinte al Consiliului Mondial al Rutenilor și Svetlana Mure­șan – preșe­din­tă a Co­misiei de Re­vizie, iar Svetlana Boj­csuk (foto) – pre­șe­dinta Fo­ru­muui Mondial al Ti­ne­retul Rutean.

Dr. Gheorghe Firczak, președintele Uniunii Culturale a Rutenilor din România, fondatorul acestui for cultural
,,Din relatările oas­peților noștri, a co­etnicilor noștri ruteni, am constatat că a­ceastă întrunire a Con­gresului Mon­dial al Rutenilor la Bucu­rești a fost o reușită deplină atât prin locația unde s-a desfășurat, Palatul Parlamentului, oas­peții noștri fiind impresionați de faptul că noi, rutenii din România, am organizat în acest important sediu po­litico-ad­ministrativ al României lu­cră­rile Con­gresului și în al doilea rând prin de­ciziile care au fost adoptate. Sub­li­niez una pe care noi am propus-o, re­fe­ri­tor la situa­ția din Ucraina. Rutenii, prin vocea Congresului, își exprimă dorința de a fi pace în lume, care se poate rea­liza, evident, prin încetarea conflictului, adică prin retragerea agresorului. Ast­fel, și ucrainienii, ca oricare altă națiune, au dreptul să-și hotărască singuri des­tinul. În același timp, noi, rutenii din Congresul Mondial, am spus că suntem solitari cu asociațiile rutene din Ucraina care so­licită autorităților de la Kiev recunoaș­terea de drept a naționalității rutene, iar rutenii din această țară să se bucure de aceleași drepturi de care se bucură cei care trăiesc în diverse țări membre ale Uniunii Europene. Nu pro­punem se­cesiuni teritoriale, nu pro­pu­nem auto­no­mii teritoriale, ci doar res­pec­tarea unor norme democatice ge­nerale euro­pene de care se bucură rutenii aproape peste tot, mai puțin în Ucraina.”

Administrația Prezidențială, Guvernul României, Camera Deputaților și Academia Română – prețuire pentru susținerea și promovarea culturii rutene
Delegațiile participante de ruteni au fost numeroase, mai exact din Statele Unite ale Americii, Polonia, Ucraina, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croa­ția, Canada plus România. Mesajele ve­nite din partea autorităților centrale ro­mâne au fost de susținere și apreciere pentru aportul rutenilor în special în viața culturală, dar și pe plan social și politic.

Președintele României, Nicușor Dan:
Cătălina Galer, Con­silier de stat – De­par­tamentul Ad­mi­nis­trație, Politici Pu­blice și Societate Ci­vilă, a prezentat sa­lutul președintelui. ,,Salut cu căldură a­ceastă reuniune a comunității rute­ni­lor din România și diaspora, un moment important care subliniază diversitatea și unitatea națiunii noastre. România s-a afirmat ca o țară a dialogului și to­le­ranței, unde fiecare etnie contribuie la binele comun. Rutenii au o moștenire culturală și istorică valoroasă, pe care o pun în slujba dezvoltării comunității și țării. Este esențial să păstrăm limba, tra­dițiile și identitatea care dau con­ti­nu­i­tate acestei comunități în timp. Îmi do­resc ca lucrările congresului să ge­ne­reze proiecte care să susțină vizi­bi­li­tatea minorității rutene, să-i inspire pe ti­nerii ruteni să-și cunoască rădăcinile și să mobilizeze resurse pentru pro­mo­varea culturii rutenilor în România și în lume.”

Francisc Gal, subsecretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și vicepreședinte UCRR
„Este o onoare ca România să orga­ni­zeze din nou Con­gre­sul Mondial al Ru­tenilor. Este un punct de legătură între ruteni din toată lumea.”

Chestorul Camerei Deputaților, deputatul Florin Manole:
,,Personal, fiind par­te a unei mi­no­ri­tăți naționale, în­țeleg bine im­por­tan­ța susținerii culturii și drepturilor mi­no­ri­tăților în România. Din păcate, în socie­tatea noastră mai apar și reacții negative, iar în contextul creșterii ex­tre­mismului de dreapta, este esențial să fim mai solidari și să colaborăm pen­tru a păstra toleranța. Sper ca România să rămână o țară deschisă și tolerantă.”

Academicianul Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române:
„România găzdu­ieș­te peste 20 de mi­norități, iar această diversitate este o bo­găție care ne îm­bo­gățește cultura și so­cie­tatea. Totuși, mi­no­ritățile se con­frun­tă adesea cu prejudecăți și dis­criminare. De aceea, este res­pon­sa­bi­li­ta­tea noas­tră să promovăm egalitatea, dialogul in­tercultural și toleranța, care nu în­seam­nă doar acceptare, ci și do­rința sinceră de a cunoaște celălalt ”. De altfel, Aca­de­mia Română a răsplătit și onorat ac­ti­vi­ta­tea desfășurată de dr. Gheorghe Firczak, vicepreședinte al Consiliului Mon­dial al Rutenilor și pre­șe­dintele Uniunii Culturale a Rutenilor din Ro­mânia și academician Robert Paul Magocsi, președinte de o­noare al Con­gresului Mondial al Rute­nilor, oferindu-le diploma „Distincția Cul­turală.”

Varujan Pambuccian, lider al Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale
„Cu o singură ex­cep­ție de tristă a­min­tire, în perioada dictaturii Anto­nes­ci­e­ne, tot timpul, minoritățile au fost pre­zente în Par­la­mentul României, au existat mecanisme de dezvoltare a iden­tității. (…) Evoluția nu este posibilă în absența diversității. O diversitate ală­turi de alte feluri de diversități care să poată sta la fundamentul evoluției na­țiunii române și a României. Adre­sân­du-mă rutenilor din România, pot să le spun că au fost și sunt reprezentanți cu cinste în Parlament. (…). Am con­vin­gerea că indiferent de vremurile care vor veni, lucrurile acestea vor rămâne, se vor dezvolta (…) Acest congres con­tribuie la consolidarea identității ru­te­ni­lor și promovează modelul românesc de conviețuire etnică.”

Primarul comunei hunedorene Zam, Sorin Nistor, prezent la eveniment:
„Comunitatea ru­teană este una ex­tra­ordinară. Sunt oa­meni uniți și un ex­emplu pentru orice minoritate. Își păs­trează și promovează identitatea și constri­buie la dezvoltarea fiecărei co­m­unități în care activează.”

Dans și muzică ruteană
Ceremonia a fost completată de un pro­gram artistic susținut de Ansamblul „Holubok” din Peregu Mare (județul Arad) care a pus în scenă dansuri tra­di­țio­nale, Ansamblul „Cervona Ruja”, cei din Bistra (județul Maramureș), Anuța Iuga Madiar, Radu Pongracz, și Felicia Andrișan. De adăugat că urmă­toarea e­di­ție a Congresului Mondial al Rutenilor va avea loc în Ungaria, peste 2 ani.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura