„Luceafărul huilei” a „recitat” şi pentru Securitate

Natalia Bumbac

Simbolul Mineriadelor din 1990, fostul lider al minerilor Miron Cozma (foto), a fost colaborator al Securităţii, având un angajament semnat în acest sens. Informaţia a fost dată de o publicaţie centrală, care susţine că a preluat-o din documentele de la dosarul lui Cozma de la Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS). Supranumit „Luceafărul huilei”, Miron Cozma a semnat angajamentul cu fostul serviciu secret în 1977, iar între anii 1977 şi 1983 a trimis rapoarte la Securitate în care erau vizaţi colegii săi de muncă.
Angajament semnat după greva minerilor
„Subsemnatul Cozma Miron, născut în 25 august 1954, în localitatea Derna, judeţul Bihor, fiul lui Gheorghe şi al Anei, cu domiciliul în Lonea, mă angajez să sprijin şi să informez organele de Securitate în activitatea lor, în mod secret şi organizat, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor îndreptate împotriva securităţii statului, precum şi combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste, mă angajez să depun eforturi susţinute pentru căutarea informaţiilor ce interesează securitatea statului şi furnizarea lor la timp prin sistemul de legătură ce va fi stabilit. Animat de dorinţa de a-mi aduce întreaga contribuţie atât în cadrul serviciului, cât şi în afara lui, pentru a putea traduce în viaţă prezentul angajament, înţeleg pe deplin consecinţele dăunătoare de a asigura securitatea statului în caz de nerespectare a angajamentului luat. / 07.09.1977 / Miron Cozma”, a scris liderul minerilor în angajamentul semnat cu Securitate, conform adevarul.ro. De menţionat este faptul că recrutarea lui Cozma de către Securitate a avut loc imediat după cu greva minerilor din Lupeni, din august 1977, care s-a extins în întreaga Vale şi care l-a obligat pe Ceauşescu să vină în Valea Jiului, şi să negocieze direct cu minerii.
Nume de cod „Paul”
Potrivit aceleiaşi publicaţii, subinginerul Cozma, care primise numele conspirativ „Paul”, avea drept sarcină să spună Securităţii atât informaţii personale despre colegii săi mineri, cât şi date de natură economică din mina în care lucra. Pe 9 ianuarie 1978, acesta a dat o notă scrisă de mână, în care arată că un anume maistru „I.C. de la I.M.B. sect. I nu se achită de sarcinile profesionale“ şi că „timpul şi-l petrece fără rost la suprafaţă. Faţă de unii subordonaţi are o poziţie neprincipială“. Pe 10 martie 1978, „Paul“ scrie şi semnează o altă notă, prin care transmite Securităţii că muncitorii de la IM Bărbăteni erau deranjaţi că fuseseră penalizaţi la salariu: „Informez că electricienii şi lăcătuşii din cadrul sect. I de la IMB sunt nemulţumiţi din cauza penalizării pe luna februarie. Astfel, lăcătuşii R., D., S. ş.a. au afirmat că nu are rost să se mai omoare cu munca pentru că oricum sunt penalizaţi”. La finalul acestei note, după semnătura „Paul“, oamenii Securităţii fac câteva menţiuni, din care aflăm că „nota corespunde sarcinilor trasate“ şi că sursa a fost instruită ca, mai departe, „să stabilească modul cum se achită de sarcini numitul M.I., precum şi ceilalţi electricieni cunoscuţi cu nemulţumiri din cauza penalizărilor“. Ca măsuri, în aceeaşi notă de subsol semnată şi scrisă de securişti, se arată că „s-a informat tov. secretar PCR de la oraş Lupeni, tov. director de la IM Bărbăteni“. Au urmat şi alte note informative, despre conducerea minelor din Valea Jiului, dar şi despre alţi colegi, care erau analizate de ofiţerii de la Securitate.
A scris rapoarte, nu note informative
Miron Cozma şi-a încheiat cariera de colaborator cu acte al Securităţii în 1983, când a devenit membru PCR. Totuşi, Securitatea avea în plan să folosească în continuare sursa, dar cu aprobarea partidului. „Numitul Cozma Miron, (…) de naţionalitate şi cetăţenie română, în prezent subinginer miner la Mina Lonea, a fost recrutat în calitate de colaborator al organelor noastre la data de 07.09.1977 (..). În perioada scursă de la recrutare şi până în prezent, colaboratorul a furnizat un număr însemnat de materiale informative, care au fost exploatate la momentul potrivit şi în baza cărora au fost întreprinse măsuri specifice muncii de securitate în cadrul obiectivelor economice. Din luna octombrie 1983, susnumitul a devenit membru PCR, fapt pentru care propunem abandonarea colaboratorului şi folosirea lui în continuare ca sursă, cu aprobarea organelor de partid”, a scris ofiţerul de Securitate, conform adevărul.ro.
Contactat de publicaţia citată, Miron Cozma a negat că a avut un angajament semnat cu Securitatea, însă a admis că a scris rapoarte despre condiţiile de muncă din mină. „Eu dădeam, ca inginer-şef, rapoarte scrise, într-adevăr. Normal că trebuia să fac rapoarte despre activitatea, despre condiţiile în care lucrează minerii, pentru că eram şef. Nu, nu-mi aduc aminte de acest angajament Paul. (…) Eu nu-mi aduc aminte numele «Paul» şi sunt un om care îşi aduce aminte şi când l-a înţepat albina, când aveam şase ani. Eu, în 1978, eram deja inginer-şef Producţie la Mina Lonea. Eram conducătorul minei, pe schimburi nu mişca nimeni, eu eram directorul minei. Cum, naiba, nu eram membru de partid până în 1983?”, a spus Miron Cozma, citat de adevărul.ro.
Miron Cozma a condus minerii în timpul evenimentelor violente din anii ‘90. Cea mai devastatoare a fost cea din 13-15 iunie 1990, când minerii au fost chemaţi la Bucureşti să elibereze Piaţa Universităţii, ocupată de protestatari după alegerile din 20 mai.