Lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, din rău în mai rău

Adriana Năstase

Fisurile de pe Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva au avansat vizibil în doar câteva săptămâni, fără ca acest tronson să fie măcar deschis traficului, potrivit unor imagini recente de pe noua şosea de mare viteză construită de spanioli, scriu cei de la economica.net. Fisurile au avansat atât în lungime cât şi în lăţime. Şi asta în condiţiile în care nu au fost vibraţii de la trafic şi nici nu prea au fost ploi.

Mai avem de aşteptat
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) va contracta serviciile de expertiză pentru Lotul 3 din Autostrada Lugoj – Deva. În ciuda presiunii politice, dar şi din partea societăţii civile, acest lot de autostradă ar putea să nu fie deschis traficului în 2019, din cauza posibilelor probleme structurale grave pe care le-ar avea, susţin surse oficiale.
Reamintim că o fisură de 15 metri lungime şi un centimetru lăţime a apărut pe Lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, la km 57+ 100, fiind vorba despre o problemă de terasament, care nu a putut fi rezolvată până la finele acestei luni.
Pe de altă parte, reprezentanţii constructorului au anunţat în 12 august că lucrările aferente proiectului au fost finalizate şi că nu există impedimente de ordin tehnic sau contractual pentru ca CNAIR să nu efectueze recepţia proiectului şi punerea sa în funcţiune, iar finisajele actuale sunt în afara corpului autostrăzii şi se pot executa fără a încurca traficul, ceea ce înseamnă că nu împiedicau recepţia lucrării.
În urma neînţelegerilor pentru remedierea unor probleme, CNAIR a reziliat la finele lunii august contractul cu asocierea care a construit Lotul 3 din Autostrada Lugoj-Deva. Ulterior, a executat garanţiile constituite de asocierea de constructori la BCR şi Raiffeisen Bank.
Lotul 3 are o lungime de 21,14 kilometri, iar lucrările au fost atribuite la o valoare de 579,92 milioane lei, fără TVA asocierii de firme Teloxim Con SRL – Comsa SA – Aldesa Construccciones SA – Arcadis Eurometudes SA. Din suma totală, 492,93 milioane de lei, adică 85 la sută, reprezintă Fonduri de Coeziune, iar diferenţa de 86,98 milioane de lei a fost asigurată din fonduri ale Guvernului României.