La Geoagiu, impozitele sunt sursa principală pentru investiţii

Magdalena Şerban

Din cauză că fonduri nu prea sunt, la Geoagiu, există preocuparea ca prin colectarea impozitelor la zi, să se creeze posibilitatea continuării investiţiilor începute. După cum spune chiar primarul Ioan Vălean (foto), circa 60 la sută din taxe sunt adunate, însă reprezentanţii primăriei se deplasează la datornici, pentru a recupera creanţele. Nu de altceva, dar lucrările depind de aceşti bani.

Reabilitări în fiecare sat

„Banii sunt puţini şi nu ştim cum să-i mai împărţim. Am avut de corectat lucrări prost executate sau lăsate în coadă de peşte. Avem în vedere şi demararea unora noi. De exemplu, la Aurel Vlaicu, se lucrează atât la faţada căminului cultural, cât şi la un teren de sport şi un parc. Aici, la anul, se vor celebra 100 de ani de la ultimul zbor al lui Vlaicu. Nu ne putem permite să organizăm totul într-un cămin cultural ce arată jalnic. La Geoagiu, DJ 705 trebuie reparat pentru că maşinile grele care lucrează la autostradă l-au distrus. A fost igienizată localitatea, iar în continuare, ne vom ocupa de modernizarea primăriei, pentru că nici un birou nu arată cum ar trebui şi nici nu oferă funcţionalitate. S-au schimbat geamurile şi uşile, s-a reabilitat faţada, iar în sezonul rece, vom reabilita toate birourile. Totodată, în fiecare sat, ne-am oprit asupra modernizării unor clădiri ce nu mai suportă amânare. De exemplu, Casa Memorială Ion Budai Deleanu din Cigmău, unde căderea acoperişului ar fi dus la prăbuşirea edificiului, deci, ne-ar fi pus în situaţia demolării lui. Acelaşi lucru este valabil şi la şcoala primară din Homorod (Joseni), unde ne ocupăm tot de acoperiş. La Băcâia s-a reuşit reabilitarea căminului cultural, s-a construit o terasă, s-a amenajat curtea şi este în construcţie o bucătărie. Şi la Homorod s-a reabilitat căminul, urmând în primăvară, amenajarea unei curţi ce va include arbuşti ornamentali şi obiecte de joacă pentru copii”, a enumerat primarul.

Se mai lucrează şi la drumuri

Dincolo de lucrurile ce doar s-au făcut, dar fără să reziste probei timpului, unele abia acum se află la linia de start. “Mai e vorba de reabilitarea drumurilor Renghet-Homorod, ce au fost modernizate acum cinci ani, dar arată jalnic, plus reabilitarea străzilor din Geoagiu (căi de acces nemodernizate, trotuare şi rigole). Totul, din buget propriu (500.000 de lei). De asemenea, aducţiunea de apă şi canalizarea de la Bozeş se află în studiu, proiectul având ceva carenţe. A fost depus la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, fiind respins de vreo patru ori până acum. Nu am găsit proiecte ce pot fi accesate atât de repede, însă nu putem aştepta chiar ani buni, până să fie evaluate şi finanţate. Mergem la pas: în măsura în care încasăm, aşa şi lucrăm”, a spus primarul oraşului Geoagiu.

Staţiunea, un subiect special

Pentru că o staţiune trebuie să fie funcţională şi dincolo de anotimpul cald, primarul dă bice pe un program bine stabilit. “Avem diverse studii, ce ar pune în valoare locurile-cheie de atracţie turistică, pe care dorim să le reabilităm până la deschiderea sezonului viitor. Vrem să punem bazele unui teren de sport şi ale unui bazin de înot acoperit, pentru ca turiştii să ne poată vizita şi în restul anotimpurilor, nu numai vara”, a mai arătat Vălean.