ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT. Vieţi grele, vieţi uşoare… (1)

Valentina Mureşan

M-au întrebat mulţi cititori de ce unii au bani, alţii nu, de ce unii au noroc în viaţă şi alţii n-au deloc, de ce unii oameni au vieţi uşoare, le iese din prima tot ce-şi doresc şi alţii se chinuie toată viaţa, drept care m-am gândit că n-ar fi rău să vorbim despre asta. V-am mărturisit într-unul din primele mele articole că fac parte dintre cei cu vieţi zbuciumate, de aceea şi pot vorbi din prisma omului care a cam trecut prin toate. Însă subiectul acesta incită din ce în ce mai des, mai ales persoanele care îşi pun real, problema acestei existenţe.
Venirea la întrupare este unul dintre cele mai vaste subiecte de discuţie! Nu l-aş putea epuiza într-un articol simplu, de aceea am să abordez o comunicare succintă şi pe înţelesul tuturor… sper. V-am mai mărturisit într-un articol că sunt printre cei care cred în vieţi succesive şi n-am nici o problemă dacă se dă cu piatra în mine pentru asta. Toţi marii gânditori ai lumii au avut aceeaşi abordare, iar una dintre cărţile mele preferate este Adam şi Eva, a lui Liviu Rebreanu, pe care v-o recomand cu căldură. Aşadar! De unde venim? Eu cred că venim din diferite ceruri, în funcţie de modul în care am ales să trăim în toate existenţele noastre pământene. Pentru că viaţa pe pământ este şcoala de corecţie de care are nevoie spiritul nostru, ca să poată urca în aceste ceruri, deci să evolueze. Repet, aceasta este strict viziunea mea, nu doresc să o impun nimănui, ci vă provoc la cercetare! şi atunci, cred cu tărie că, în clipa în care ni se dă acordul la venirea în trup, „semnăm“ un fel de „contract“ cu Dumnezeu, unul în care ne sunt date nişte coordonate menite să şlefuiască în noi ceea ce am greşit altă dată, altele prin care să reparăm anumite greşeli faţă de viaţă sau faţă de alte spirite, să ne depăşim limitele şi să evoluăm, să dăm spiritului nostru alte valenţe. Dar, în acelaşi timp, ni se dă şi o misiune personală, întegrată într-o misiune a unei comunităţi, care la rândul ei este integrată într-o misiune de neam, apoi într-una universală. Cu alte cuvinte, nu suntem aruncaţi pe pământ la întâmplare, iar cine crede că s-a născut să mergă la grădiniţă, apoi la şcoală, să lucreze într-un job bine plătit, apoi să se căsătorească, să aibă copii şi să se căpătuiască, nu a înţeles nimic din nimic! Ce înseamnă DESTN? Destinul se referă la destinaţie! Cu alte cuvinte, în „contractul“ nostru de viaţă, există foarte clar specificat punctul A (de unde plecăm) şi punctul Z în care trebuie să ajungem. Între A şi Z cred că mai sunt câteva „porţi“ prin care trebuie să trecem, însă aici intervine marea găselniţă a acestei vieţi: LIBERUL ARBITRU, care pe de-o parte înseamnă ca fiecare dintre noi să găsească cea mai bună cale, să-şi făurească cea mai frumoasă călătorie până în punctul Z, dar mai înseamnă şi cea mai grea alegere: Tată Ceresc, eu mă abandonez pe mine în favoarea Ta şi te rog, arată-mi Tu calea! Extrem de puţini oameni reuşesc să hotărască a doua variantă, pentru că asta presupune înţelegerea deplină a vieţii, încrederea fermă şi corectă în Dumnezeu, abandonul de sine total şi o conectare perfectă a tuturor simţurilor. De aceea, am să las pentru altă dată această variantă şi am să mă refer la cei ce îşi stabilesc singuri călătoria între cer şi pământ. Şi atunci mă întorc la „contact“, care vine cu anumite clauze: familia în care ne naştem, locul, condiţiile sociale, politice, spirituale, oamenii care ne vor înconjura etc. Dacă am semnat, avem cale liberă spre pământ! Acest lucru confirmă teoria conform căreia noi ne alegem părinţii şi n-ar mai trebui să ne „opărim“ într-atât, când e vorba de nemulţumirile legate de ei, că nu ne-au făcut sau nu ne-au dres. Deşi fiind în trup nu-ţi aminteşti acest aspect, ar fi cazul să nu mai condamnăm pe nimeni pentru nimic, pentru că spiritul nostru a ştiut de la bun început tot ce are de trecut sau de întâmpinat ca să evolueze, iar asta mai denotă şi faptul că s-a considerat capabil să depăşească acele clauze. Dacă ai ajuns în trup şi totul ţi se pare potrivnic, ţine de forţa ta interioară, de deciziile pe care le iei, de felul în care ai hotărât să-ţi foloseşti liberul arbitru. Pentru că informaţia iniţială este ştearsă, planul făcut de spiritul care eşti, când a primit clauzele şi a consimţit că le poate desăvârşi este şters din subconştient, din memoria noastră afectivă, cuantică, sau cum s-o mai numi. Pentru că în acest necunoscut stă ascuns farmecul călătoriei. Altfel, n-ar avea sens. Şi acum am să vă dau câteva exemple, până ajungem să înţelegem împreună de ce ne sunt atât de diferite vieţile şi cum putem să ne facem viaţa frumoasă.
Luăm ca exemplu ipotetic un copil născut de o mamă care îl abandonează la naştere. Ce şanse credeţi că are? Haideţi să mai punem un program şi anume că, în „contractul“ său scrie că trebuie să ajungă medic, să salveze vieţi, pentru că într-o altă viaţă a fost călău, sau războinic şi a ucis sute de suflete. Care credeţi că mai sunt şansele lui acum? Ei bine, dacă el a consimţit în spirit, că poate săvârşi acest destin, credeţi-mă că poate! Pentru că Dumnezeu îi va pune în cale şi ispita, dar şi soluţia! De aceea spunem că Dumnezeu e bun, îndurător şi veşnic ajutător!!! Cu siguranţă nu-i va fi uşor, dar nici imposibil, cu siguranţă va îndura lucruri inimaginabile, dar le va depăşi dacă nu se va lamenta în a cerşi la colţ de stradă, sau dacă nu v-a deveni un alcoolic, dacă se va agăţa cu toată forţa de oamenii care-i ies în cale, dispuşi să-i dea puţin câte puţin din direcţia de care are nevoie. Cu siguranţă se va întâlni în această viaţă cu mulţi dintre cei cărora le-a făcut rău şi, ce credeţi?… Ei îi vor face bine? Cu siguranţă nu! Dar trebuie folosită în permanenţă puterea noastră, ancorată în puterea Lui Dumnezeu: să găsim cea mai corectă cale de a trece peste obstacole, să găsim modalitatea prin care să nu acuzăm, ci să iertăm sau să fim iertaţi. Oamenii care ne fac rău acum, sunt spiritele celor faţă de care am greşit chiar noi, cândva!
În articolul următor vom continua cu aceste exemple şi vom desluşi împreună alte taine dintre aceste două stări de conştiinţă.

Până săptămâna viitoare… ALEGEŢI SĂ TRĂIŢI CU DETAŞARE, BUCURÂNDU-VĂ DE VIAŢĂ!