Reportaj

Hrănindu-se din luminile trecutului, Săcărâmbul are şanse să renască

07 sacaramb 001Volodia Macovei

Săcărâmbul, spaţiu dăruit de Dumnezeu cu un noian de minuni, pare acum stins, străbătut în linişte de puţinii locuitori care au mai rămas în zonă şi de cete, la fel de tăcute, de turişti care caută o poartă spre lumini de dincolo de cotidian.

Datoria aducerii aminte
Altădată un orăşel vesel, animat, buric al unei Europe curioase, Săcărâmbul a devenit, de la an la an, parcă mai strâns în liniştea sa, parcă adunându-se ca un foetus, undeva, în această adunare licărind, probabil, un bumb sclipitor de speranţă că istoria locurilor se va retrezi.
Dacă, în primele decenii ale secolului XX, în Săcărâmb erau aproape 15.000 de locuitori, de două ori mai mulţi decât în târgul Devei, şi peste 2.500 de numere de casă, acum mai bântuie prin localitate puţin peste 200 de locuitori şi vreo câţiva boiernaşi de actualitate care şi-au făcut acolo vile. O lume stinsă, pe un rai natural unic în lume, prin frumuseţea şi bogăţia sa materială şi spirituală.
Despre acest loc uluitor, ar trebui să vorbim în fiecare zi. Despre lumea ce s-a topit în istorie, dar care a strălucit în vremuri exemplare, aşijderea. Săcărâmbul nu poate fi uitat, chiar dacă autorităţile dorm pe ele, lăsând într-un con de umbră una dintre cele mai importante locuri din judeţul Hunedoara, oază de încărcare a omului cu puterile nebănuite ale pământului.

Cosmopolitism de munte
Străbătând drumurile pustii şi culmile năucitoare, ne e greu să ne închipuim furnicarul de oameni din toate colţurile Europei secolului XIX, care trăiau, munceau, iubeau, se distrau, îmbogăţeau viaţa unui orăşel tulburător. Înainte de jumătatea secolului XIX, la Săcărâmb se înfiinţa prima şcoală medie de minerit din această parte a Europei, iar trei decenii mai târziu ea devenea institut de subingineri, spre care se îndreptau învăţăcei de pe tot continentul.
La aşa mulţime eterogenă de naţii şi poziţii sociale, a fost nevoie de dezvoltare, de magazine de toate felurile, de mici meseriaşi, de o fabrică de bere, de bancă, de locuri de distracţie, spectacole şi jocuri de noroc. Şi toate s-au făcut.
Pentru fiecare era nevoie de ceva, iar elita locală, formată din dascăli, ingineri, preoţi, bancheri, proprietari de firme, a primit inclusiv lumina marilor capitale, prin spectacole de operă sau teatru aduse chiar din Viena.

Alambicul cu minuni
Toată această nebunie frumoasă s-a învârtit în jurul marelui miraj al aurului, miraj completat de spaţiul natural copleşitor, irepetabil. Mai toţi marii specialişti şi cercetători din universităţi şi academii europene de prestigiu au venit să studieze zăcămintele Săcărâmbului, chiar din prima jumătate a secolului XIX, şi au găsit aici un adevărat alambic cu minuni. Specialiştii de te miri unde au descoperit, într-un areal atât de restrâns, o sută de minerale deosebite, dintre care unele – săcărâmbitul, scoroditul, pirofiritul, silvanitul, rodonitul, stibiuconitul şi valentinitul – erau premiere mondiale.
Între 1747 şi 1824, în zona Săcărâmbului au fost deschise 17 mine cu sute de galerii, acesta fiind furnicarul din burta muntelui care va ridica furnicarul de deasupra.

Reaprinderea focului viu
Febra aurului a ţinut în viaţă puternica şi multicolora comunitate a Săcărâmbului. Până pe la jumătatea secolului XX, muntelui i s-au stors vinele de aur şi argint, după care febra s-a stins, de la un deceniu la altul, şi a început asaltul tăcerii şi depopularea. În 2006, mineritul din zona Certej-Săcărâmb a fost închis. Comunitatea a fost înghiţită de grijă şi lipsă de perspectivă. Doar urme vagi ale unui istorii strălucitoare au mai rămas, şterse, prin câteva locuri.
Acum, canadienii ce încearcă, de câţiva ani, pornirea exploatării miniere de la Certej, prin Deva Gold SA, vor să anime zona din nou. În condiţiile în care, cum spuneam, autorităţile nu au dat nici o şansă acestui spaţiu, reînnodarea tradiţiei miniere în zonă poate va aduce şi reaprinderea focului viu ce a făcut din Săcărâmb vatră luminoasă a Europei.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura