Hidrocentrala din Defileul Jiului, oprită definitiv de judecători

Maximilian Gânju

Amenajarea hidrotehnică din Defileul Jiului a fost blocată de decizia judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, care opreşte, cel puţin deocamdată, lucrările la hidrocentrala de pe Jiu, a căror valoare este de 200 de milioane de euro, bani investiţi de Hidroelectrica din anul 2003 încoace.
Cele două baraje din Defileul Jiului ar distruge ecosistemul, susţin ecologiştii. Magistraţii au dat dreptate ecologiştilor de la Asociaţia Bankwatch Romania şi Asociaţia Neuer Weg şi au decis să anuleze autorizaţiile de construire eliberate de Consiliul Judeţean Hunedoara şi Consiliul Judeţean Gorj. Decizia instanţei este definitivă. „Curtea de Apel Bucureşti a decis că toate autorizaţiile de construire ale hidrocentralei care distruge Râul Jiu şi Parcul Naţional Defileul Jiului au fost anulate. Buldozerele trebuie să evacueze imediat defileul şi peisajul readus la starea iniţială. Felicitări tuturor celor implicaţi”, spun militanţii pentru mediu de la Agent Green.
Semnalul de alarmă a fost tras de un biolog clujean, Călin Dejeu, iar raportul acestuia schiţează un tablou sinistru cu Parcul Naţional Defileul Jiului. Jiul va fi secat şi tot ce înseamnă viaţă va dispărea. „Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 mc/s la intrarea în defileu, se prevede să rămână un debit de servitute de doar 2,7 mc/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducţiune. Fără Jiu nu mai are sens să vorbim de Defileul Jiului. Şi nu va fi vorba doar de moartea subită a populaţiilor speciilor acvatice şi de degradarea imediată a ecosistemelor adiacente (de la microorganisme până la zecile de vidre, care vor muri de inaniţie, totul va fi afectat). Într-o zonă a Europei cu climă continental excesivă, dacă seci un râu mare, pe o vale îngustă, influenţezi microclimatul şi implicit pădurea de pe versanţi; plus impactul prin intermediul circulaţiei nutrienţilor.
Potenţialul turistic al zonei de asemenea va rămâne o amintire. Activităţi turistice deja dezvoltate în zonă, care asigurau locuri de muncă pe termen nelimitat, cu adevărat sustenabile, precum raftingul, vor dispărea”, a susţinut biologul.