Gurasada, în drumul investitorilor
Magdalena Şerban
Ca mai peste tot, în vremuri de criză, investitorii se gândesc de două ori înainte să facă vreun pas. La Gurasada, comună cu aproximativ 2.000 de suflete, aceştia nici nu se înghesuie, dar nici nu se poate spune că lipsesc.
De la calcar, la porumb
Unele obiective economice sunt noi, altele au rămas de pe vremea comunismului, fiind privatizate, însă indiferent de natura lor, acestea oferă locuri de muncă. Multe, puţine, ele sunt ca pâinea de zi cu zi, pentru săteni. „Există o carieră de calcar în satul Cărmăzăneşti, ce aparţine unei societăţi româno-olandeze şi funcţionează de vreo doi-trei ani. Tot aceeaşi societate are la Gurasada, o uzină de preparare (adezivi, gleturi etc.). Mai avem o carieră de bentonită în satul – centru de comună, exploatată de o firmă cu capital românesc. Aici a fost activitate încă de pe vremea comunistă, când erau 300 de angajaţi şi mai că nu făceau faţă la câte contracte aveau. Acum, mai sunt 30 de salariaţi. A fost privatizată în anii 90. Pe partea de agricultură tradiţională, un italian a concesionat câteva terenuri în zonă şi se ocupă cu cultivarea porumbului. Din punct de vedere turistic, preluarea fostei unităţi militare (dezafectată) de către nişte investitori şi transformarea acesteia într-o bază de agrement, s-a dovedit a fi un lucru foarte bun. Festivalul Route 68 Summerfest, organizat în această vară aici, ne-a dus vestea că avem o zonă frumoasă, ce merită descoperită. Prima ediţie a adunat câteva mii de oameni şi este doar începutul”, arată Silviu Nan (foto), primarul din Gurasada.
Sunt destule oportunităţi
Oportunităţi mai sunt. Principalul este să existe şi cine să le transforme în afaceri. „Locurile acestea se pretează la investiţii în agroturism, pensiunile sunt binevenite, pentru că zona nu este chiar săracă. Nici cultural, nici natural. Avem biserici vechi, o poziţie ce încurajează zootehnia şi agricultura, iar câmpurile cu flori au făcut să se dezvolte apicultura. Mai avem în satul Boiu de Sus, o zonă carstică şi o rezervaţie naturală de vipere cu corn, unică în Europa. Tot la Boiu de Sus, mai este şi o peşteră. Ne mai putem mândri, în satul Gurasada, cu un conac boieresc, care este înconjurat de un parc de 2,5 ha. Totul poate constitui un atu în dezvoltarea unei afaceri în domeniul turistic”, a concluzionat edilul şef din Gurasada.
Hai nu mai umblati cu prostii. Suflete or fi si de ordinul zecilor de mii, dar „Numărul locuitorilor din comuna Gurasada la sfârşitul anului 2010 este de 1598 locuitori” si asta din RAPORTUL
Primarului Privind starea economico-socială la sfârşitul anului 2010.Care mai spune ca :”Numărul populaţiei a fost în continuă scădere la fel ca şi anii trecuţi. Din păcate tendinţa este de scădere şi în perioada imediat următoare.”Sa vedem ce ne va zice Recensamintul din anul acesta.
Mai departe „sunt profund impresionat” de acele „destule oportunitati” care sunt prezentate si care culmineaza cu:”Totul poate constitui un atu în dezvoltarea……”
Totusi cine „poate”….contribui la ridicarea Gurasadei ???
Tavi or zis aproximativ 2000 doar nu vroiai si numele lor ca la revolutie daka gandeste lumea asa cum spui tu apai ii grav cu dezvoltarea gurasadei. makar se incearca ceva
D-le primar : conacul boieresc se darima, asfaltul (de doi ani) pina la Valea Vicii e plin de gropi si santuri, nu ati continuat asfaltarea pina la Carmazanesti (unde merg oameni din toata tara la preotul de acolo), asa cum ati promis, canalizarea in Gurasada nu ………… Impresionanta investitia pentru drumul spre gara, dar oare aia era prioritatea ? Fara drumuri asfaltate catre zonele pitoresti din comuna …….. adio investitori ! Asa ca : usor cu laudele !