Gura lumii
De multe ori, viaţa e mai grea decât fotbalul, iar talentul de sportiv nu e întotdeauna dublat de capacitatea de a reuşi în afaceri. Cică un fotbalist de legendă al unei echipe din sudul judeţului, care a activat în perioada de glorie la Steaua şi e acum antrenor secund la clubul de la care s-a lansat, a avut mai multe ratări în afacerile pe care le-a încercat, decât în terenul de joc unde a jucat ca mijlocaş şi a atacat rar poarta. Spun cârcotaşii că magazinul alimentar deschis de jucător în piaţa din oraşul unde locuieşte a fost închis destul de rapid, întrucât era mai mare paguba, decât câştigul. Apoi, afacerea cu tractoare, lansată la ţară, la socrul său, a ajuns şi ea la sapă de lemn, deşi era pământ mult de lucrat în zonă. La oferta fotbalistului de a le munci terenul cu utilaje moderne, localnicii au răspuns fie lăsând terenul în paragină, fie lucrându-l ei, cu mijloace tradiţionale. Şi alte afaceri încercate de fostul jucător, cu excepţia micilor ciupeli imobiliare, au avut acelaşi deznodământ necâştigător. Şi totuşi, în ciuda eşecurilor repetate, care l-au obligat uneori să apeleze la economiile din bancă, omul nu renunţă la ideea de a fi afacerist. Ultima găselniţă este deschiderea unei ferme de creştere a animalelor, tot la ţară, pe motiv că zona e propice. Rămâne de văzut dacă această nouă activitate, care e mai complicată decât pare, va fi un succes sau va produce doar lapte praf ori numai praf.
A fi spion este visul a aproape tuturor puştilor care văd filme sau citesc romane poliţiste. Însă, pentru un antrenor de fotbal, misiunea de a „spiona” viitori adversari este una fără prea mari satisfacţii. Tehnicianul desemnat să execute această muncă de informare are de regulă rolul de a cincea roată la căruţă în cadrul staff-ului tehnic al unei echipe, fără a avea putere de decizie sau responsabilitate în alcătuirea primului 11, lucru frustrant pentru cineva care „arde” pentru această profesie. Nu am face teoria antrenorilor spioni, dacă gurile rele nu ne-ar fi informat că un tehnician cu pretenţii şi cu trecut glorios de fotbalist în oraşul cu castel a acceptat o astfel de misiune pentru o formaţie la care are o funcţie cu nume sonor, dar cu rol decorativ. Culmea ironiei e că respectivul tehnician, fost internaţional şi golgeter al echipei de legendă din oraşul respectiv, a ajuns să execute astfel de servicii pentru un antrenor principal, despre care, ca fotbalist, nici măcar nu s-a auzit, dar care are calitatea că e în bune relaţii cu sponsorul echipei. Dincolo de aerul de nedreptate a sorţii, situaţia demonstrează încă o dată cât de încurcate sunt căile fotbalului.
