Executarea silită în procedura insolvenţei. Debitor aflat sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

26 februarie 2019 | Adauga un comentariu | Publicat in: Mesagerul financiar-fiscal

Cu privire la posibilitatea declanşării executării silite în procedura de insolvenţă, arătăm că doar dispoziţiile art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în forma actuală, permit oricărui deţinător de creanţe curente neplătite să ceară executarea silită a obligaţiei, astfel: „Pentru datoriile acumulate în perioada procedurii de insolvenţă care au vechime mai mare de 60 de zile se poate începe executarea silită.”
În realitate, beneficiarul acestei dispoziţii legale nu poate fi orice creditor, ci doar creditorul care deţine un titlu executoriu potrivit legii – creditorul bugetar.
În practică, organele de executare din cadrul autorităţilor fiscale (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice) au procedat/procedează la începerea/continuarea măsurilor executării silite inclusiv împotriva debitorilor aflaţi sub incidenţa Legii nr. 85/ 2006 privind procedura insolvenţei.
În acest sens, arătăm că organele de executare din cadrul autorităţilor fiscale au procedat/ procedează, pe deoparte, la începerea executării silite în temeiul titlului executoriu/titlurilor executorii emise de către organul fiscal competent în administrarea/colectarea creanţelor, iar pe de altă parte, la continuarea măsurilor de executare silită prin emiterea adreselor:
– de înştiinţare privind înfiinţarea popririi, cu indisponibilizarea sumelor existente, precum şi cele viitoare din contul unic (de insolvenţă) al debitorului;
– de înfiinţarea popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terţi.
Aceasta în condiţiile în care, aşa cum am prezentat mai sus, posibilitatea declanşării executării silite în procedura insolvenţei este reglementată doar pentru debitorii aflaţi sub incidenţa Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
Referitor la acest aspect, arătăm următoarele:
1. Conform prevederilor art. 343 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“;
2. Debitorilor aflaţi sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei le sunt incidente prevederile art. 36 din lege:
„De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.“
Articolul 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei conţine dispoziţii al căror scop este menţinerea cererii debitorului aflat sub incidenţa acestui act normativ în starea existentă la data declanşării procedurii de insolvenţă, suspendarea acţiunilor judiciare sau extrajudiciare urmând să prezerve caracterul concursual, colectiv şi egalitar al procedurii menţionate, evitând astfel ca asupra averii debitoarei să se exercite acţiuni individuale de urmărire sau executare silită a creanţelor creditorilor.
Suspendarea operează ex lege şi trebuie numai constatată, la sesizarea sau cererea persoanei interesate.
Textul menţionat reglementează unul dintre efectele sentinţei de deschidere a procedurii colective, suspendarea de drept a judecării proceselor având ca obiect creanţe faţă de averea debitorului sau pretenţii faţă de bunurile din averea acestuia, precum şi suspendarea procedurilor de executare silită contra patrimoniului persoanei aflată sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
Această normă imperativă, de ordine publică, are drept scop concentrarea tuturor litigiilor având ca obiect averea debitoarei în competenţa exclusivă a judecătorului sindic desemnat în procedura insolvenţei în conformitate cu art. 6 din lege.
De la regula suspendării de drept a acţiunilor judiciare şi extrajudiciare ca urmare a deschiderii procedurii de insolvenţă, în baza Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, art. 39 reglementează o singură excepţie, care priveşte creanţele garantate care, de regulă, nu se regăseşte în situaţiile prezentate mai sus.
3. Apreciem că organele de executare din cadrul autorităţilor fiscale au avut, probabil, în vedere, cu privire la emiterea actelor de executare silită precizate mai sus, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative.
În acest sens, precizăm următoarele:
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018 a fost publicată, O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative.
Practic, prin această ordonanţă de urgenţă au fost aduse modificări la următoarele acte normative:
– Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă;
– O.G. nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare;
– O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară;
– O.U.G. nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene;
– O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă;
– Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
După cum se poate observa, Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei nu se regăseşte printre actele normative modificate/completate de OUG nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative.
Astfel, OUG nr. 88/2018 conferă dreptul la executare silită doar pentru creanţele curente născute în procedurile deschise conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
În condiţiile în care art. 15 alin. (2) din Constituţie arată că legea dispune numai pentru viitor, apreciem că executarea silită este permisă doar în procesele de insolvenţă (calculate de la data înregistrării cererii de deschidere a procedurii) iniţiate începând cu data de 2 octombrie 2018.
4. Nu în ultimul rând, arătăm că prevederile legale specifice procedurii insolvenţei interzic de plano orice măsură civilă, penală sau administrativă de indisponibilizare a contului unic de insolvenţă al debitoarei de către organele de cercetare penală, de organele administrative sau de instanţele judecătoreşti.
Faţă de aspectele prezentate mai sus, în situaţia debitorilor aflaţi sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, apreciem că autorităţile fiscale trebuie să procedeze la ridicarea măsurilor de executare silită dispuse prin actele, menţionate mai sus, emise cu încălcarea prevederilor legale aplicabile – la sesizarea sau cererea persoanei interesate (debitorului).
În caz contrar, debitorul poate formula şi introduce contestaţie la instanţa judecătorească competentă.

Societatea TVG TAX AUDIT S.R.L.
Societate de consultanţă fiscală • Societate de audit financiar
email: [email protected]

Loading...

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
CS Hunedoara a pierdut amicalul de la Haţeg

CS Hunedoara a pierdut, cu 0-1, ultimul amical din perioada de pregătire, jocul susţinut sâmbătă dimineaţă la Haţeg în compania...

Deva joacă în Cupa României la futsal cu CSM Târgu Mureş

Luni, 25 februarie, la sediul Federaţiei Române de Fotbal a avut loc tragerea la sorţi pentru faza sferturilor de finală...

Boxerul Petre Gârleanu, din nou, campion naţional

Cosmin Petre Gârleanu (foto), component al secţiei de box din cadrul CS Hunedoara, a cucerit săptămâna trecută un nou titlu...

Închide