Deva Gold a plătit zeci de milioane de euro, fără să extragă încă nici un gram de aur

Sorina Popa

Ţara noastră deţine rezerve de aur unice la nivel mondial, formate din cel puţin opt zăcăminte de talie mare, evaluate la o valoare de 54 de miliarde de dolari. La Certej există un zăcământ de 63,5 tone de aur şi 375 de tone de argint, doar valoarea aurului din acest zăcământ fiind estimată la 1,3-1,9 miliarde de dolari. Societatea Deva Gold SA Deva plăteşte de peste 20 de ani taxe, dar nu a extras deocamdată nici un gram de aur la Certej.

Pentru că se vehiculează în mediul public tot felul de date complet neadevărate despre exploatarea de la Certej, am vrut să aflăm de la directorul general al societăţii Deva Gold SA, Nicolae Stanca (foto), care este adevărul şi cum se lucrează aici, dar mai ales ce sume exorbitante a plătit firma, cu toate că nu a scos nici un gram de aur de la Certej.
– Domnule director general, cum e treaba cu exploatarea aurului şi care este mersul lucrurilor pentru a ajunge să se exploateze?
– Sunt multe de spus, în acest domeniu. Pentru început, Agenţia Naţională de Resurse Minerale scoate perimetre la licitaţii. În prima fază, se poate face o consultare a datelor din cartoteca agenţiei. Dacă datele nu există, se face un program de cercetare geologică, program care trebuie supus unei comisii naţionale. Apoi, se face un program, pe un an, pentru explorare. Programul stabilit în primul an este obligatoriu. Dacă zona nu confirmă, pe baza analizelor efectuate şi acel conţinut nu e economic, se poate renunţa. Dacă se confirmă şi este viabil proiectul, se poate continua acţiunea pe încă cinci ani. Sunt mai mulţi paşi de urmat. Întâi, trebuie văzut care este situaţia juridică a terenului respectiv. În momentul în care se intră pe teren, trebuie depusă o garanţie de mediu, pentru refacerea mediului după finalizarea cercetării geologice. Reabilitarea mediului se face pe cheltuiala noastră. Se replantează, se reîmpădureşte. Apoi, vine o comisie de la Direcţia Silvică şi spune dacă totul s-a făcut aşa cum trebuie şi se poate primi garanţia înapoi. Dacă nu, din garanţie se reţine ceea ce nu s-a efectuat.
– Se vorbeşte mult de carote. Ce sunt acestea?
– Carotele sunt nişte mostre de rocă, extrase de geologi pe parcursul prospecţiunilor efectuate în aceste locuri. Ele sunt depuse în cutii speciale. Carotele se depun în cutii, pe perimetre. Sunt depuse într-o cartotecă. Depozitul nostru se află la intrarea în comuna Certej. Pe fiecare carotă scrie câte grame de aur este în ea. Potrivit legislaţiei, din trei în trei luni se fac rapoarte geologice cu lucrările efectuate, conform programului aprobat. Tot conform legii, nu se poate să exploatezi alt element decât cel pentru care s-a obţinut licenţa. Restul elementelor se duc în iaz. Iar iazul rămâne resursă a statului. Tehnologiile avansează, aşa că la un moment dat se poate ca şi un iaz să devină viabil din punct de vedere economic.
– Un alt subiect despre care se discută mult este că se taie pădurile, de către cei care extrag aurul din adâncuri. Care este adevărul?
– În exploatările miniere este obligatoriu ca, la un hectar de pădure tăiat să se dea trei hectare înapoi, să le replantezi şi să le păzeşti timp de opt ani. Înainte de a tăia un copac, trebuie să se depună garanţia calculată pentru scoaterea din circuitul silvic. Garanţia aceasta se achită, astfel că, în caz că nu se respectă condiţiile, statul să refacă zona. De exemplu, acum am cerut pentru obiectivele industriale scoaterea din circuitul silvic a 59 de hectare de teren. Am prezentat terenul pentru reîmpăduriri. Este vorba de o suprafaţă de aproape 180 de hectare de teren. Garanţia de mediu, în valoare de un milion de dolari, am depus-o deja. Garanţie pe care am depus-o înainte de a primi autorizaţiile. La sfârşitul proiectului, suprafaţa de pădure creşte, de fapt, de trei ori faţă de cât era iniţial.
– Cât se plăteşte pentru licenţele de exploatare?
– Pentru licenţele de exploatare plătim pe an 800.000 de lei. De peste 20 de ani plătim anual aceşti bani, deşi nu am exploatat nici un gram de aur. Toată lumea bate moneda pe redevenţă. Dar, nu din redevenţă vin banii la bugetul de stat. Ci din taxe, din impozite. Redevenţa se ridică la 6 la sută pentru aurul produs.
Să văd dau un exemplu. Pentru o uzină de preparare care va costa 200 de milioane de euro, impozitul în primii cinci ani este de 1 la sută din această sumă. Taxele sunt foarte mari în primii ani, iar sumele care vor intra în bugetele locale sunt extrem de mari. Apoi, adunând toate taxele, impozit pe salarii, pe clădiri, concesionări terenuri, impozit pe profit, se ajunge la sume care reprezintă 70-75 la sută din investiţie.
Mai sunt şi garanţiile pe care le-a depus societatea Deva Gold, care funcţionează ca oricare societate comercială din România. Totalul garanţiilor depuse de societatea Deva Gold SA la data de 31 decembrie 2017 se ridică la 1.535.411 de lei, din care garanţiile de mediu sunt de 817.789 lei, garanţia scoaterii temporare din circuitul agricol se ridică la 387.144 de lei, garanţia finală mediu Certej, 174.913 de lei.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.