Deputatul UNPR Monica Iacob-Ridzi s-a predat la IPJ Cluj şi va fi încarcerată la Penitenciarul Gherla. Monica Iacob-Ridzi, cinci ani de puşcărie

Sorina Popa

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi (foto), a fost condamnată definitiv, ieri, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului, iar fosta ei consilieră, Ioana Vârsta, a primit tot o pedeapsă de cinci ani cu executare.

Nu au găsit-o acasă, la Petroşani
Monica Iacob-Ridzi, condamnată definitiv, de instanţa supremă, la cinci ani de închisoare, s-a predat, ieri după-amiază, la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj, a declarat subcomisarul Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Niţu a afirmat că Ridzi va fi încarcerată deocamdată la Penitenciarul Gherla. După pronunţarea deciziei de condamnare, mandatul de executare a pedepsei pentru Ridzi a ajuns la IPJ Hunedoara, apoi la Poliţia Petroşani, unde aceasta îşi are domiciliul. Însă, poliţiştii hunedoreni nu au găsit-o acasă. Mandatul pentru Elena Vârsta, care are de executat tot cinci ani de închisoare, a ajuns la Poliţia Capitalei.

Pedepse cu suspendare
Alături de Monica Ridzi, completul de cinci judecători al ÎCCJ a condamnat-o şi pe fosta consilieră a acesteia, Ioana Elena Vârsta, la cinci ani de închisoare cu executare, tot pentru abuz în serviciu. Instanţa a menţinut astfel pedeapsa dispusă, în 27 ianuarie 2014, de instanţa supremă.
Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din MTS, în perioada martie – septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.
Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu pedepsele dispuse la judecarea în fond a cauzei, precum şi doi administratori ai firmelor contractante în organizarea evenimentelor din 2 mai 2009, de Ziua Tineretului.
Reamintim că în 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dispus pedepse cu executare pentru Monica Iacob-Ridzi, Ioana Vârsta şi Paul Diaconu. Ceilalţi nouă inculpaţi din dosar, dintre care şase foşti angajaţi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, au primit pedepse cu suspendare.
Sentinţa a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care după patru termene de judecată, au dat, ieri, decizia definitivă în cauză.

Ar fi intervenit să şteargă fişierele
Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. În acest scop, a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL, suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor. De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi, date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului. La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.