Deputatul Iulius Firczak, prezent la consultările de la Cotroceni: nu s-a discutat nici o secundă despre trimiterea de trupe în Ucraina. Ca să existe pace în Ucraina, negocierile nu se pot purta doar între Rusia și SUA, ci la o masă la care trebuie să fie și Ucraina, dar și Uniunea Europeană

Magdalena Șerban

Delegaţia formată din deputatul Iulius Firczak, Nicolae Petreţchi, Varujan Pambuccian, Varol Amet şi Adrian Merka a participat, la Palatul Cotroceni, la consultările recente ale preşedintelui interimar Ilie Bolojan cu partidele şi formaţiunile parlamentare, reprezentanţi ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.  Discuțiile au vizat pregătirea poziţiei ţării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc pe 6 martie, actualul context de securitate, politica europeană de apărare, creșterea bugetelor alocate cheltuielilor militare și sprijinul pentru Ucraina.

Pacea, pe masa soluției comune

,,Președintele României, Ilie Bolojan, a convocat pentru 26 februarie consultări cu toate partidele și formațiunile parlamentare, inclusiv cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Am făcut parte din delegația care a reprezentat Grupul la aceste consultări, iar temele de discuție au fost politica europeană de apărare, sprijinul pentru Ucraina și creșterea bugetelor alocate cheltuielilor militare. Poziția Grupului nostru a fost transmisă de către Varujan Pambuccian, conform discuțiilor pe care le-am avut, subliniind că Grupul susține creșterea alocărilor pentru bugetul apărării pentru înzestrare militară. Suntem cu totul de acord că este nevoie de creșterea acestor investiții și ne bucură faptul că Uniunea Europeană a permis ca aceste cheltuieli să nu fie incluse în totalul cheltuielilor care generază deficit bugetar. Practic, nu va fi afectat deficitul pe care îl raportăm către UE. Tot ca răspuns la temele solicitate, am spus că este prematur să vorbim despre trupele de menținere a păcii, deoarece nu s-a discutat ca România să trimtă soldați în Ucraina, nici o secundă nu a fost vorba despre așa ceva, iar o astfel de discuție despre trupele de menținere a păcii poate să apară doar în momentul în care pacea va exista. Ca să existe pace în Ucraina, negociere de pace nu se pot purta doar între Rusia și SUA, ci la o masă la care trebuie să fie și Ucraina, și Uniunea Europeană. Cu toții trebuie să găsească soluția de pace din Ucraina și după ce va fi stabilită, Organizația Națiunilor Unite (ONU) trebuie să fie cea care va coordona eventuale trupe care să fie pe teritoriul Ucrainei și să fie acolo pentru menținerea păcii. Cine va face parte din acele trupe se va vedea la acel moment”, a afirmat Iulius Firczak, deputat din partea Uniunii Culturale a Rutenilor din România, minoritate naţională pe care o reprezintă foarte activ în Parlamentul României și Secretar – Comisia de Buget-Finanțe.

Istoria ne învață, iar Polonia e un exemplu pentru aplicarea legii offset

,,Să nu uităm că România a avut oameni în teatrele de operațiuni din foarte multe locuri de pe Planetă, în zone unde conflictele nu ne-au afectat în mod direct. Dacă se va ajunge să discutăm despre așa ceva, e mult mai important pentru noi ca Rusia, stat agresor, să fie oprit și să nu mai facă astfel de acțiuni. Știm cu toții, din istorie, ce a pățit România, de câte ori Rusia și-a continuat agresiunile spre centrul Europei. Dar, repet, nu s-a discutat despre trimiterea de trupe în Ucraina. Acele trupe trebuie trimise doar sub egida ONU și doar în momentul în care toți actorii sunt așezați la masă și se găsește soluția, de comun acord, pentru încetarea conflictului. Aceasta a fost poziția oficială a Grupului, iar pe lângă, eu am avut de făcut încă 2 precizări suplimentare, în baza cunoștințelor pe care le am din activitatea din cadrul Comisiei de Buget-Finanțe. România a dat, anul trecut, o lege  a offset-ului pentru investiții în domeniul militar, al infrastructurii producerii de armament, iar România trebuie să folosească această lege, la maximum. Polonia, tot printr-o lege a offset-ului a atras, pe lângă producătorii de armament din Polonia, și investitori care au construit alte tipuri de unități de producție. Și-au dezvoltat și economia, pe lângă industria militară dezvoltând și cea civilă. Acest lucru trebuie să-l facem și noi și să învățăm de la polonezi cum să exploatăm această lege. Noi am avut legea offset-ului până în 2016 și nu am folosit-o deloc, iar în 2016 a fost anulată și a fost repusă în vigoare în 2024. Aceasta a fost prima poziție pe care am avut-o”, a punctat deputatul.

 

Ucraina trebuie să se uite la România ca la un model d recunoaștere a minorităților

,,A doua poziție a vizat comunitatea rutenilor din România și din lume. Uniunea Culturală a Rutenilor care reprezintă rutenii din România în Parlament și este membră în Congresul Mondial al Rutenilor a transmis președintelui României poziția noastră. Congresul Mondial al Rutenilor consideră că Ucraina trebuie să-și păstreze suveranitatea și integritatea teritorială, trebuie să-și continuie traseul ales, european și euroatlantic, iar în acest traseu de democratizare și de dezvoltare a statului ucrainian trebuie să se uite la România ca la un model de recunoaștere a minorităților și de sprijinire pentru ca acestea să-și poată manifesta și păstra identitatea etnică și culturală. Concret, în Ucraina, rutenii nu sunt recunoscuți. Este singura țară unde nu sunt recunoscuți. În Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România, Croația, Serbia, SUA și Canada sunt recunoscuți. Noi putem să fim un model pentru ucrainieni, iar pentru rutenii din Ucraina și pentru românii din Ucraina să existe un mecanism prin care să li se permită să-și manifeste identitatea etnică și culturală să și le poată păstra”, a concluzionat parlamentarul.