ActualitateFlash

De necrezut! Cum au ajuns vânătorii de comori dacice să devină bogaţi peste noapte (II)

Cristina Ghenea

Povestea celor patru deveni care s-au îmbogăţit din braconaj arheologic continuă. MESAGERUL HUNEDOREAN vă dezvăluie amănunte incredibile din dosarul vânătorilor de comori, trimişi de curând în judecată pentru spălare de bani. Amintim că este vorba despre Mircea Mihăilă – zis „Cap de porc“, Darius Liviu Baci, Sebastian Florin Zvîncă şi Romică Hîndorean. Toţi se află, în prezent, în libertate, deşi au adus prejudicii majore Patrimoniului Cultural Naţional.

Scheme proprii de spălare a banilor

După cum relatam şi în ediţia de ieri a ziarului, Sebastian Florin Zvîncă a intrat în rândul inculpaţilor, ajutând la spălarea banilor câştigaţi necinstit. Printre altele, împreună cu soţia sa, acesta a dobândit de la Baci – prin cesiune fictivă – capitalul de 20 de părţi sociale al unei firme cumpărată anterior şi modernizată cu o sumă considerabilă de bani. În 2009, a acceptat o donaţie fictivă, constând în cinci parcele de teren şi a dobândit drept bun comun cu soţia sa alte cinci parcele, cu bani proveniţi din valorificarea tezaurului furat. De asemenea, în perioada 2007 – 2011, în calitate de administrator al unei firme, a introdus în contabilitatea societăţii, cu titlu de „aport personal”, o sumă de bani primită de la Baci pentru spălare, prin cumpărarea unor autoturisme, bani recuperaţi ulterior cu titlu de „restituire aport personal”. În rechizitoriu, se mai arată că, tot pentru ascunderea originii ilicite a bunurilor, Liviu Darius Baci şi Florin Sebastian Zvîncă „au declarat fals în actele de vânzare – cumpărare, cesiune şi donaţie, fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu referire la situaţia juridică a bunurilor şi adevărata lor intenţie”. Deşi Zvîncă s-a apărat în faţa anchetatorilor, susţinând că nu ar fi cunoscut originea infracţională a bunurilor primite, vinovăţia sa este clar pusă în evidenţă de faptele comise în mod repetat. În rechizitoriu, acesta apare ca având rol de „proprietar-paravan” sau de „om de paie”, în timp ce Baci continua să dispună şi să administreze societatea, să locuiască gratuit în incinta sediului şi să utilizeze gratuit autoturismele acesteia, bucurându-se de produsul infracţiunii. Potrivit procurorilor, în evidenţele Serviciului Public Impozite şi Taxe Locale Deva, se arată că din septembrie 1999 până în 2009, Liviu Baci a cumpărat şi înstrăinat 33 de imobile (trei locuinţe cu suprafaţa de 469 metri pătraţi, terenuri în suprafaţă totală de 13.455.31 metri pătraţi, din care 24 în extravilan – terenuri arabile, drumuri şi căi ferate, şi şapte terenuri în intravilan), dar şi 11 mijloace de transport. Mai mult, acesta începuse să etaleze un nivel de trai ridicat, permiţându-şi excursii în sud-vestul Europei, concedii la mare şi cheltuieli considerabile în localurile pe care le frecventa.

Brăţările dacice – gaj între aurari

Mircea Mihăilă, cunoscut şi sub numele de “Cap de porc”, care, de asemenea, nu avea ocupaţie, a devenit interesat de punerea în aplicare a unei scheme proprii de spălare a valutei. În anul 2001, a împrumutat un alt „aurar” cu o sumă de bani, pentru care a primit – drept garanţie – o brăţară spiralică din aur, despre care ştia că provine din tezaurele furate din situl Sarmizegetusa Regia. Brăţara a fost, ulterior, vândută cu 35.000 de dolari. Procurorii au descoperit că între 1999 şi 2009, acesta a cumpărat cu banii câştigaţi necinstit, două imobile şi cinci autoturisme de lux. În sarcina sa, anchetatorii au mai reţinut şi faptul că, în 1998, a iniţiat, împreună cu Liviu Baci, constituirea unei asocieri pentru săvârşirea braconajului arheologic, a furat, împreună cu acesta, tezaurul antic alcătuit din 3.600 de monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, iar singur, în vara anului 2000, a sustras din punctul arheologic Dâncu Mare, un tezaur alcătuit din 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, în valoare totală de 35.293.000 lei (n.r. recuperat). Toate aceste bunuri au fost valorificate pe piaţa neagră internaţională a antichităţilor.
Aflaţi cum au reuşit inculpaţii să valorifice un tezaur alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, precum şi implicarea filierei de intermediari „Cartelul sârb” în acest dosar, în cel de-al treilea episod dedicat vânătorilor de comori, din ediţia de mâine a ziarului nostru.

3 comentarii la „De necrezut! Cum au ajuns vânătorii de comori dacice să devină bogaţi peste noapte (II)

  • Bravo baieti,in toata lumea comorile gasite ramin in mare proportie celor care le au gasit ,politrici de la muzeu de ce nu se duc sa caute si ei, pentru ca salariu ninge ploua merge si atunci de ce sa ne legam la cap daca nu ne doare, eventual mergem in campanii electorale care tot comoara este daca cistigam.

  • daca dadea statului comoara gasita, o furau altii mai cu 00, asa cum au furat si alte valori precum colectia de timbre cap de bour de la filatelie.

  • auzi mai sa fie ce mare pierdere da cu tezaurul de la rusi cum sta treaba ? patrimoniul romaniei poi asta e tara mai nene asta e cultura am ajuns de rasul europei iar voi visati la patrimoniu shi cultura mergeti la dracu autoritatile oricum dorm shi viseaza asta sa faceti shi voi caci asta vom face shi noi tineretul asta care a mai ramas pe aici dragilor o sa se aleaga praful bai nene!voi neati furat pe noi shi noi pe voi niciun viitor pt pustii de pe strada si nici ei pt voi si patrimoniul vostru ochii pt ochii shi dinte pt dinte si nu uitati caci noi tineretul va vom skoate ochii pana la urma ca astia au jefuit o tara intreaga shi nimeni na fakut nimik rusine sa va fie blestemati sa fiti in iad cu tot cu sistem de hoti si linsati lingailor .

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura