Cum e afectat spitalul județean din Deva de decizia de reducere a numărului de paturi la nivelul național
Magdalena Șerban
Ministerul Sănătăţii a propus, iar Guvernul a aprobat, reducerea paturilor de spital cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 în acest an, context în care CNAS a solicitat de la casele județene o analiză pentru evaluarea necesarului. Prin urmare, managerii de spitale din țară discută, în aceste zile, la casele județene, pe acest subiect. Ce se va întâmpla la Spitalul Județean de Urgență Deva?
Punctual, în analiză
,,Am avut, zilele trecute, o discuție cu reprezentanții Casei de Sănătate, însă a fost la nivel de informare, nu s-a decis nimic în ce ne privește pe noi sau celelalte spitale din județ. Ce se știe clar la ora actuală este că la nivel de județ trebuie redus numărul de paturi cu 113, însă nu s-a specificat de unde se vor reduce și câte anume. Vom analiza în ședința următoare și vom decide”, a afirmat dr. Emil Stoica (foto), managerul Spitalului Județean de Urgență Deva.
Trebuie spus că numărul maxim de paturi pentru care Casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice sau private este aprobat de Guvern prin Planul naţional de paturi. În perioada 2023-2025, numărul de paturi a fost menţinut la 117.284, după mai multe reduceri în anii anteriori. Pentru intervalul 2026-2028, Guvernul a aprobat o reducere semnificativă, graduală, a numărului de paturi care pot fi contractate la nivel naţional, cu peste 14.000 în total. Reducerea a început deja de la 1 mai, când numărul de paturi a scăzut cu 4.691 faţă de cel actual. Analiza este realizată la nivel național și are la bază indicatori clari și obiectivi, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ. Criteriile luate în calcul sunt gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, rata de utilizare a capacității spitalului, raportul internări/număr de paturi, structura pe specialități și necesarul real din teritoriu, distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate, eficiența utilizării fondurilor contractate, corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.
