Cum a plătit Primăria Deva aproape două miliarde de lei pentru o investiţie nefinalizată

Natalia Bumbac

Exif_JPEG_420

Nu se ştie cât vor mai trebui să aştepte locuitorii din Bârcea Mică până va ajunge şi la ei ţeava plină de gaze naturale. Asta după ce au fost la un pas să aibă conductele galbene în curtea lor. Iar, din cauza unei administrări defectuoase, sau poate din nepăsare, proiectul prin care administraţia locală a Primăriei Deva, de care aparţine Bârcea Mică, promitea că va aduce lichidul inflamabil în casele lor, a rămas la stadiul de conducte îngropate în pământ. Şi asta se întâmpla cu 20 de ani în urmă…
Bani băgaţi degeaba în pământ
Totul a început în 1996, atunci când, administraţia locală a Devei, în fruntea căreia se afla fostul edil Mircia Muntean, a demarat un proiect întitulat:
„Extindere reţea de distribuţie gaze naturale presiune redusă în satul Bârcea Mică, din municipiul Deva”. Contractul a fost atribuit către SC INST SERV ADONIS SRL Simeria, administrată de Dionis Nicorici, un afacerist de top în acea perioadă.
Valoarea totală a proiectului a fost de 1.774.032.066 lei vechi, bani achitaţi către firma din Simeria între 1997 şi 2003, conform situaţiei prezentate de Compartimentul Investiţii, Lucrări Publice, Achiziţii al Primăriei Deva.
Dar lucrările au tot fost executate până în 2005, an în care acestea au fost recepţionate prin procesul verbal Nr. 42540 din 29 decembrie 2005, semnat de şapte consilieri locali ai Devei şi de doi invitaţi. Asta în condiţiile în care lucrarea nu a fost efectuată în întregime, aşa cum se vede şi în Anexa 2, a procesului verbal menţionat mai sus. Iar, din momentul recepţiei lucrării şi până astăzi, nu s-a mai întâmplat nimic. În sensul în care Primăria Deva a cheltuit bani grei pe proiect, conductele au rămas îngropate în pământ şi putrezesc, iar Bârcea Mică rămâne în continuare singura localitate din vecinătatea municipiului reşedinţă de judeţ fără gaze naturale.
Cine-i vinovatul?
Totuşi, oamenii din Bârcea Mică nu au stat cu mâinile în sân. În toţi aceşti ani au trimis numeroase petiţii către instituţiile statului în care cereau introducerea gazului, făcând referire la proiectul început în 1996, la care au contribuit şi ei cu bani. Într-un răspuns pe care Primăria Deva îl trimite Prefecturii Hunedoara, se încearcă a se motiva de ce s-a ajuns aici. Numai că motivaţia dată de primărie este falsă. „În legătură cu extinderea reţelei de gaz metan în Bârcea Mică, executantul lucrărilor SC INST SERV ADONIS SRL Simeria, prin administratorul Nicorici Dionis a comunicat finalizarea lucrărilor în luna mai 2005, condiţionând punerea în funcţiune numai în situaţia în care cel puţin 30 de locuinţe au finalizate instalaţiile interioare”, se arată în răspunsul CL Deva Către Prefectura Hunedoara, din 2005. Lucru care poate fi contrazis cu tabelul în care 75 de familii din Bârcea Mică s-au trecut ca fiind interesate să-şi branşeze locuinţele la conducta de gaze, având şi proiecte individuale în acest sens. Aşadar, cine poate fi vinovatul în acest caz? O explicaţie am primit-o de la juristul Augustin Socol, consultant juridic în cadrul Primăriei Deva, care ne-a spus următoarele: „în 2005 atunci când s-a recepţionat lucrarea, care trebuia predată către distribuitorul de gaze, acesta din urmă s-a privatizat. Din cauza unei cheltuieli care trebuia făcută în montarea unei staţii de regularizare pentru conducta care urma să alimenteze cu gaze localitatea Bârcea Mică, societatea privată a considerat că nu este rentabilă investiţia.” Întrebat dacă administraţia locală a Devei putea finanţa costurile acelei staţii de regularizare, Augustin Socol a spus că putea. Întrebarea care urma ar fi fost de ce nu a făcut-o? Dar nu ne mai poate răspunde nimeni la ea.
Este nevoie de un nou proiect
Elanul de a trimite petiţii pe tema gazelor i-a mai părăsit  pe locuitorii din Bârcea Mică. Problema mai este sesizată periodic în Consiliul local Deva de căre consilierul sătesc Ionel Resiga, dar şi de alţi oameni, atunci când dau nas în nas cu autorităţile. Deocamdată nu are nimeni un răspuns concret sau o soluţie la această situaţie, doar un singur lucru fiind clar. Din aprecierile specialiştilor, conductele care au fost băgate în pământ cu 15 – 20 de ani în urmă nu vor mai putea fi folosite. Ceea ce înseamnă că este nevoie de un nou proiect, dar nu se ştie cine ar putea să-l finanţeze, pentru că Primăria Deva nu mai poate face o nouă finanţare. „Primăria Deva nu mai poate aloca bani pentru un proiect pe care l-a plătit deja, deoarece s-ar considera că este o dublă finanţare. Soluţii ar putea fi găsite, dar ar fi de durată”, ne-a explicat juristul Augustin Socol, consultant juridic în cadrul Primăriei Deva. Aşa că, rămâne de văzut cine va reuşi să facă lumină în acest caz, dar şi cine va introduce gazul metan până la casele locuitorilor din Bârcea Mică.

4 comentarii la „Cum a plătit Primăria Deva aproape două miliarde de lei pentru o investiţie nefinalizată

  • 28 aprilie 2016 la 13:56
    Permalink

    „…promitea că va aduce lichidul inflamabil în casele lor…”. Natalia Bumbac, pe tevile alea galbene curge gaz nu lichid.

  • 28 aprilie 2016 la 14:01
    Permalink

    …….. o fi gaz cum spui tu Ioane, numai ca nu curge, gazul circula…..

  • 28 aprilie 2016 la 20:36
    Permalink

    Ionica fara frica, metenul poate fi in stare gazoasa sau in stare lichida. In tevi este in stare lichida. Cand iese din teava lichidul se transforma in gaz. Pricipit taica ?

  • 28 aprilie 2016 la 20:38
    Permalink

    Erata: in loc de meten se va citi metan.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare