Comunicat de presă al deputatului PSD de Hunedoara Natalia Intotero. Am iniţiat legi pentru incluziune şi eficienţă administrativă

Săptămâna aceasta, în calitate de membru al Camerei Deputaţilor, reprezentând judeţul Hu­nedoara, am iniţiat în Parlamentul Ro­mâniei trei legi. Prima dintre ele vine în spri­jinul studenţilor. A doua, am conceput-o pen­tru persoanele cu dizabilităţi, în special cei cu deficienţe de vedere. A treia lege este pen­tru toate comunităţile locale şi pentru toate acele imobile abandonate din zonele depo­pu­late, care au fost cândva şcoli, dar astăzi sunt în paragină.
Personal, consider că oamenii care ne-au votat să îi reprezentăm în Parlamentul Ro­mâniei trebuie să ştie, la fiecare pas, ce facem şi cum muncim în interesul lor. Aşadar, vă prezint aici, pe scurt, cele trei proiecte le­gislative depuse în Parlament:
1. LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgentă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii edu­caţiei – iniţiativă concepută la cererea or­ga­ni­zaţiilor studenţeşti. În prezent, Consiliul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior are un total de 21 de membri. Dintre aceştia, doar 2 sunt re­pre­zentanţi ai organizaţiilor studenţeşti, deşi există 5 organizaţii reprezentative: Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Uniunea Studenţilor din România (USR), Uniunea Naţională a Stu­denţilor din România (UNSR), Federaţia Aso­ciaţiilor Studenţilor în Medicină din România (FASMR), Liga Studenţilor Români din Stră­inătate (LSRS). Propunerea legislativă pre­vede schimbarea Consiliului ARACIS, prin adăugarea a 3 reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti, respectiv un cadru universitar, aducând totalul de membri la 25. Acest lucru este necesar, sub considerentul dinamicii academice actuale, având în vedere şi stan­dardele de accesibilitate şi incluziune în­tâl­nite în Uniunea Europeană.
2. LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi pro­movarea drepturilor persoanelor cu handicap – iniţiativă concepută la cererea asociaţiilor pentru persoane cu dizabilităţi. În prezent, persoanele cu handicap din România încă nu se pot bucura în întregime de toate drepturile prevăzute în legislaţia europeană (Directiva 882/2019), deşi inclusiv România are inovatori în acest domeniu. Avem modele precum Tudor SCRIPOR, care a inventat alfa­betul color pentru nevăzători, fiind premiat cu medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva. Proiectul de lege aduce modificări şi completări Legii 448/2006, în vederea reducerii inegalităţilor şi excluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi. Modi­ficările instituie obligaţia autorităţilor publice de a asigura accesul persoanelor cu han­dicap la mediul fizic, informaţional şi comu­nicaţional. Totodată, se creează cadrul legal pentru includerea invenţiilor noi, precum alfabetul tactilo-grafic, în învăţământul special.
3. LEGE pentru completarea art.112 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 – iniţiativă concepută la cererea autorităţilor publice locale. În momentul de faţă, există sute de şcoli abandonate la nivel naţional, cu preponderenţă în zonele rurale, starea aces­tora fiind un pericol pentru cetăţeni. De cele mai multe ori, acestea se închid din cauza depopulării, nemaifiind elevi suficienţi în zonă. Conform legislaţiei în vigoare, consiliile locale pot schimba destinaţia acestor clădiri doar cu avizul Ministerului Educaţiei. De cele mai multe ori, fără o motivaţie clară, acest aviz este negativ. Propunerea legislativă mo­difică Legea educaţiei, astfel încât, după 3 ani de la închiderea unei unităţi de învă­ţă­mânt preuniversitar, dacă activitatea educa­ţională nu a fost reluată, consiliile locale pot schimba destinaţia acestor clădiri fără avizul Ministerului Educaţiei şi pot face investiţii, inclusiv pe fonduri europene, prin PNRR. Imaginaţi-vă câte posibilităţi sunt. Se pot face cămine pentru bătrâni, cabinete medicale şi multe altele. Totodată, propunerea noastră prevede că, dacă vor exista solicitări pentru redeschiderea şcolii în viitor, consiliile lo­cale/primăriile se obligă să readucă spaţiul la standarde educaţionale, sau să identifice alt spaţiu în localitate.
Stimaţi hunedoreni, acestea sunt primele trei proiecte de lege din cele multe pe care intenţionez să le iniţiez în actuala legislatură, cu sprijinul colegilor mei parlamentari. Dacă aveţi idei, dacă aţi identificat în legislaţie pro­bleme, pe domeniul dumneavoastră de ac­tivitate, vă invit să mă contactaţi pe adresa [email protected] Prin dialog şi comuni­care constantă, prin aceste proiecte legis­lative, putem construi o viaţă mai bună nu numai pentru hunedoreni, ci pentru întreaga ţară.

Natalia-Elena Intotero,
deputat PSD de Hunedoara,
preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor

One thought on “Comunicat de presă al deputatului PSD de Hunedoara Natalia Intotero. Am iniţiat legi pentru incluziune şi eficienţă administrativă

  • 18 martie 2021 la 22:56
    Permalink

    Măsuri reparatorii, inclusiv reabilitare, pentru victimele torturii !

    Statul are datoria de a oferi măsuri reparatorii victimelor actelor de tortură. Măsurile reparatorii includ atât repararea prejudiciului (restituire, despăgubire, reabilitare, satisfacție echitabilă și garanții de nerepetare), cât și procedurile menite să asigure că victimele pot obține reparații și că cei responsabili sunt trași la răspundere.
    UE va îndemna țările terțe să ia, printre altele, următoarele măsuri în acest sens:

    –să asigure că victimele unui act de tortură sau ale altor rele tratamente obțin măsuri reparatorii, inclusiv că pot beneficia de o cale de atac eficientă și de modalități de reparare a prejudiciului, printre care se numără restituirea, despăgubirea, reabilitarea, satisfacția echitabilă și garanțiile de nerepetare;

    –să asigure că dreptul la reparații este garantat indiferent de inițierea și/sau de încheierea cu succes a unei anchete sau a unor proceduri penale împotriva autorului unei infracțiuni.
    Reparațiile trebuie să fie accesibile independent de identificarea, arestarea, anchetarea, urmărirea penală sau condamnarea autorului unui infracțiuni;

    –să asigure că dreptul la măsuri reparatorii se extinde la prejudiciile colective și că se acordă reparații colective comunităților care au avut de suferit în mod colectiv, după o evaluare completă a naturii prejudiciului și a amplorii efectelor sale, precum și a nevoilor specifice ale persoanelor în cauză;

    –sunt necesare măsuri reparatorii specifice pentru a elimina barierele care împiedică accesul la măsurile reparatorii în cazul violenței sexuale și al violenței bazate pe gen.

    Acestea pot include, de exemplu, incriminarea tuturor formelor de violență sexuală și de violență bazată pe gen; identificarea cauzelor și a consecințelor violenței sexuale și ale violenței bazate pe gen și luarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și eradicarea acestor tipuri de violență;

    Instituirea unor programe eficiente și accesibile de acordare a reparațiilor și asigurarea participării victimelor la conceperea unor astfel de programe; acordarea unui acces neîngrădit și regulat la servicii de asistență medicală cuprinzătoare, inclusiv la reabilitarea fizică, la sprijinul psihologic și psihosocial și la sprijinul socioeconomic;

    –să asigure că sunt disponibile ansamblul măsurilor de reabilitare, inclusiv măsuri medicale, psihologice, sociale și de altă natură, pentru victimele torturii și familiile lor, oferite cât mai ***ând posibil după producerea actelor de tortură, fără ca victimele să fie obligate să recurgă la căi de atac judiciare;

    -să asigure că reabilitarea este adecvată, accesibilă și furnizată într-un mod care să garanteze siguranța și integritatea personală a victimelor, a familiilor și a îngrijitorilor acestora;

    –să identifice și să ia în considerare persoanele sau grupurile care prezintă un risc mai ridicat de a fi expuse torturii și altor rele tratamente și să asigure că acestea nu sunt discriminate în ceea ce privește accesul măsurile reparatorii, inclusiv la reabilitare;

    –să asigure că programele de formare pentru profesioniștii din domeniul sănătății includ formarea privind reabilitarea victimelor;

    –să asigure că programele de formare destinate personalului responsabil cu aplicarea legii și celui din sistemul judiciar se referă și la dreptul la reabilitare și la alte forme de reparație pentru victimele actelor de tortură și la modul în care acestea pot fi obținute;

    –să asigure că autopsiile medico-legale sunt efectuate de specialiști criminaliști instruiți în conformitate cu Protocolul de la Istanbul și cu alte standarde recunoscute la nivel internațional, precum și că rapoartele criminalistice ale experților independenți care respectă aceste standarde sunt recunoscute drept dovezi valide în instanțe;

    –să prevadă o examinare medico-legală adecvată de fiecare dată când deținuții prezintă leziuni grave sau când aceștia au decedat.

    –să asigure că victimele torturii sau altor rele tratamente, martorii, familiile acestora și membrii comunităților lor, apărătorii drepturilor omului care documentează sau care raportează cazurile de tortură, anchetatorii, avocații, personalul medical, organismele de monitorizare și orice altă persoană sau instituție care acordă asistență victimelor în ceea ce privește obținerea unor măsuri reparatorii sunt protejate împotriva violenței, amenințărilor de violență sau oricărei alte forme de intimidare sau represalii;

    –să creeze condițiile necesare pentru ca specialiștii din domeniul sănătății să lucreze în mod independent și confidențial atunci când își pregătesc observațiile asupra cazurilor presupuse de tortură și de alte rele tratamente, precum și atunci când tratează persoane private de libertate și când oferă victimelor servicii de reabilitare;

    –să asigure protecția medicilor, a experților legiști și a altor membri ai personalului medical împotriva represaliilor, atunci când aceștia semnalează cazuri de tortură sau de alte rele tratamente sau când oferă servicii de reabilitare victimelor, de exemplu permițându-le să raporteze relele tratamente unui organism responsabil din afara jurisdicției entității direct vizate sau să le raporteze într-un mod care să nu permită identificarea lor.

    https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12107-2019-INIT/ro/pdf?fbclid=IwAR1cJeNV0SwBvpG4sLSiUXhztpMUfUmPuY6IM1Ef56w5clG0N08BioijG2w

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Accident în lanţ pe autostradă, la Ilia

Cinci autovehicule au fost implicate într-un accident pe autostrada A1, pe sensul de mers Deva-Holdea, în zona Ilia, după ce

Creştere a numărului ”răzvrătiţilor”

După o perioadă de câteva zile, când a scăzut considerabil numărul celor sanc­ţio­naţi pentru că nu respectă măsurile de protecţie

Fugărită cu cuţitul de concubinul băut

Poliţiştii din Călan au fost nevoiţi să intervină în două rânduri la aceeaşi adresă, pentru că individul nu s-a calmat

Închide