Reportaj

Codul lui Brâncuşi, mai spectaculos decât Codul lui Da Vinci?

Carmen Cosman

Un scriitor din Oradea, pasionat de tot ceea ce este mai greu de explicat, ori de observat, scoate la lumină codul din operele lui Brâncuşi, cel al cărui nume se leagă strâns de municipiul Petroşani, unde a turnat Coloana Infinitului, la Atelierele Centrale. El încearcă să demonstreze că operele lui Brâncuşi sunt bazate pe cunoaşterea perfectă a proporţiei divine.

Cunoştea perfect „proporţia divină”
Codul lui Brâncuşi ar putea să-l devanseze pe mult mai celebrul cod al lui Da Vinci, imaginat de Dan Brown. Asta, dacă ar fi la fel de cunoscut, însă un scriitor orădean şi-a propus să scoată la lumină faţa mai puţin văzută a operelor celebrului sculptor Constantin Brâncuşi. Explicaţiile sunt destul de tehnice, dar se învârt în jurul lui PHI, raportului dintre lungimile segmentelor de dreaptă ale stelei pentagonale regulate. Şi, să nu uităm că steaua pentagonală este chiar simbolul Şcolii lui Pitagora. Unghiul de 36 de grade, steaua pentagonală, pentagonul regulat şi dodecaedrul ţin de familia respectivului raport de care se vorbea, anterior. „Dodecaedrul apare şi în Melancolia a II-a a lui Albrecht Durer, dar şi pe masa lui Luca Paccioli (pictura lui Jacopo de Barbari), explică în preambul, descoperitorul Codului lui Brâncuşi, Gyorgy Tozser, care arată că acelaşi dodecaedru a inspirat chiar şi cele 12 steluţe ale UE. Revenind la Constantin Brâncuşi şi operele sale, Tozser arată că unghiul de 36 de grade este în structura romboedrelor din Coloana Infinitului, în timp ce la Poarta Sărutului, găsim exact raportul dintre lungimile segmentelor de dreaptă ale stelei pentagonale regulate. În schimb, în ceea ce priveşte Masa Tăcerii, aici vorbim deja despre „proiecţia sferei care înglobează dodecaedrul”, iar scaunele sunt „cele 12 cercuri circumscrise pentagoanelor dodecaedrului”. Nu cu mult timp în urmă, Gyorgy Tozser îşi exprima convingerea că, „dacă Dan Brown l-ar fi cunoscut, scria Codul lui Brâcuşi, nu Codul lui Da Vinci”. Practic, Gyorgy Tozser spune că opera marelui sculptor se bazează pe cunoaşterea perfectă a „proporţiei divine“. În TIMAIOS de Platon, ori „Numărul de aur“ de Matila C. Ghykai, sunt descrise bazele geometrice ale „familiei PHI“: dodecaedrul, pentagonul, steaua pentagonală, unghiul de 36 de grade.

Pe scurt, despre Constantin Brâncuşi
Născut în data de 18 februarie 1876, în Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin este al şaselea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi. Prima clasă primară o face la Peştişani, apoi continuă şcoala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă şi ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi. În Craiova, în timp ce lucra ca ucenic, îşi face cunoscută îndemânarea la lucru manual, prin a construi din materiale găsite în prăvălie, o vioară. Găsind că ar fi de cuviinţă ca Brâncuşi să dezvolte aceste abilităţi, el este înscris cu bursă la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. Şi aşa, se poate spune că a debutat geniul său creativ, cu care a fost înzestrat. Despre Constantin Brâncuşi, se spune că a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a vitalităţii formei, a creat unitatea dintre sensibil şi spiritual. În opera sa, a oglindit felul de a gândi lumea ţăranului român. Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti. Brâncuşi a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realităţii.
Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cât şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură şi desen. A murit departe de casă, în 1957, la Paris.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura