Cine a fost Mafalda şi de unde vine expresia „De unde să ştiu? Ce sunt eu, Mafalda?”

De unde să ştiu? Ce sunt eu, Mafalda?” – cu siguranţă, dacă nu aţi folosit, aţi auzit această expresie, fiind una des întâlnită în limba română. Există câteva explicaţii cu privire la originea Mafaldei, de la ghi­citoare, la fiica unui cuceritor nor­mand şi până la personaj de benzi de­senate. Expresia este folosită atunci când cineva nu poate răspunde la o întrebare ce ţine de viitor, făcând re­fe­rire astfel la puterile supraome­neşti ale unei ghicitoare.

Anunțuri
În perioada dintre cele două răz­boaie mondiale în ziarele vremii apă­reau anunţuri publicate de o prezi­că­toare pe nume Mafalda. Cel mai pro­ba­bil, nu de la aceasta s-a popularizat expresia menţionaţă mai sus, ci doar s-a folosit de conotaţiile deja existente.
„Mare prezicătoare, ghiceşte ui­mi­tor trecutul, prezentul, viitorul. Prezic cu exactitate rezultatul ce se poate ob­ţine în orice fel de afaceri. Con­sul­tațiuni zilnice de la 10 până la 9 seara”, astfel suna unul dintre anunţurile publicate.
Potrivit unei surse istorice, numele de Mafalda este asociat din vremuri străvechi unei vrăjitoare care le ştia pe toate şi avea darul prezicerii. Numele este de origine germanică şi în­seam­nă putere, luptă, opoziţie.

Legende populare
Mafalda din legendele populare româneşti a fost fiica lui Robert Guiscard de Hauteville şi Sichelgaita de Salerno. Aceasta a trăit în perioada anilor 1060 – 1108 şi a fost căsătorită cu contele Ramon Berenguer al II-lea de Barcelona, iar apoi cu vicontele Aimeric I de Narbonne.
„Era pe atunci un timp când se năş­teau, uşor, legendele. Mafalda este poate cel mai cunoscut membru al familiei de Hauteville de către români. Aşa cum în cultura populară a un­gu­rilor apare legenda despre puterea magică a «Coroanei Sfântului Ştefan», în cultura populară a românilor se naşte tot atunci legenda despre pu­terile magice ale Mafaldei. Învăţătura ezoterică pe care ar fi dobândit-o Mafalda i-ar fi dat chiar şi puteri de previziune aproape infailibile”, afirmă cercetătorul Petru Filipaş. Acesta sus­ţine că legenda Mafaldei în România a­rată existenţa unei civilizaţii urbane de limba română încă din secolul al XI-lea.

Prinţesă
O altă Mafalda a fost Prinţesa Mafalda Maria Elisabetta de Savoia, cea de-a doua fiică a regelui Victor Emanuel al III-lea al Italiei şi a soţiei aces­tuia, Elena de Muntenegru. Viitorul rege Umberto al II-lea al Italiei a fost fratele ei mai mic. Prinţesa Mafalda s-a născut la Roma, în anul 1902. În copilărie a fost apropiată de ma­ma ei, de la care a moştenit dra­gos­tea de muzică şi arte. În timpul Pri­mului Război Mondial ea şi-a însoţit mama în vizitele acesteia în spitalele mi­litare italiene. La 23 septembrie 1925, Mafalda s-a căsătorit cu Prinţul Filip de Hesse.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mon­dial, prinţesa a fost luată prizo­ni­e­ră. În august 1944, Aliaţii au bom­bar­dat o fabricăde muniţie din interiorul Buchenwald. Unii dintre cei 400 de prizonieri au fost ucişi iar Prinţesa Mafalda a fost grav rănită, ea fiind adăpostită într-o unitate adiacentă fa­bricii bombardate. Atunci când a avut loc atacul a fost îngropată până la gât în moloz şi a suferit arsuri grave la braţ. Condiţiile din lagărul de muncă a făcut ca rănile să se infecteze iar personalul medical i-a amputat braţul. Prinţesa a sângerat până a murit.

Versiunea modernă
O Mafalda ceva mai modernă este un personaj dintr-o serie de benzi desenate din Argentina, din anii ’60-’70. Aceasta este o fetiţă de şcoală primară care îşi pune tot timpul în­tre­bări despre probleme globale, politice, economice, demografice, etc. Deşi seria de benzi desenate este dedicată copiilor, este foarte apreciată şi de adulţi, căci are foarte multe referiri politice şi sociale, cu un umor foarte fin. S-ar putea spune, aşadar, că Mafalda le stie pe toate.