Cei de la Apele Române construiesc ilegal un drum prin curţile oamenilor: Cine îi despăgubeşte pe sătenii din Mihăileni?

Natalia Bumbac

De câţiva ani, Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Crişuri a început construirea unui drum de centură către barajul de pe Crişul Alb de la Mihăileni. Însă, din câte se vede, carul a fost pus înaintea boilor. Constructorul a intrat cu buldozerele şi excavatoarele pe proprietăţile oamenilor, fără să aibă certitudinea că toate actele care ar trebui să ţină în picioare investiţia sunt în regulă. Într-un cuvânt, a intrat ilegal pe proprietăţile sătenilor din Mihăileni.

Se acoperă cu Decretul din 1987
Indignat şi revoltat, Ionel Florinca-Cioflică (foto mic) a hotărât să facă publică situaţia care se petrece la doi paşi de casa sa cu ajutorul ziarului nostru. Omul susţine şi demonstrează cu acte că este proprietarul suprafeţelor prin mijlocul cărora cei de la Apele Române vor să construiască un drum. Până acum, a încercat să discute cu responsabilii de proiect, însă, fără nici un rezultat. Drumul ar urma să treacă chiar prin curtea casei în care locuieşte, împreună cu tatăl său, în vârstă de 87 de ani.
„Vor să pietruiască un drum pe proprietatea mea şi nu le-am permis. Cel mai mult mă deranjează când spun că drumul a fost pietruit în trecut. Cum să fie aşa din moment ce eu îl cosesc? Am extras din Cartea Funciară la zi cu care demonstrez că sunt proprietar. Cei de la Apele Române invocă Decretul Nr. 92, din 1987, emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, prin care s-a dispus o serie de exproprieri pentru construirea barajului. Dar, acel Decret nu a fost aplicat integral niciodată. Nu s-au făcut toate exproprierile. Ultima dată când am discutat cu cei de la ABA Mureş mi-au spus că vor veni cu o Hotărâre de Guvern de expropriere. Lucru care nu s-a mai întâmplat”, a declarat Ionel Florinca-Cioflică. Dacă acesta a reuşit să oprească intrarea abuzivă a constructorului pe proprietatea lui, vecinul său, Nicolae Doica, are deja pe terenul său un drum proaspăt pietruit. „Am fost împotrivă să se construiască drumul pe proprietatea mea. Acolo era o casă, un grajd. Ca să rupă piatra, au folosit dinamită şi au ruinat acele construcţii“, ne-a spus Nicolae Doica. Bărbatul ne-a mai arătat un proces verbal, încheiat în 2006 după o întrunire a comisiei din care a făcut parte prefectul judeţului Hunedoara, în care se precizează că parcelele pe care se face drumul îi aparţin.

„Vreau să se termine barajul“
În total, vreo 15 proprietăţi ar fi afectate de construirea drumului. Din spusele lui Ionel Florinca-Cioflică, lucrările au pornit din ambele extremităţi ale drumului şi au fost oprite de proprietarii terenurilor.
Pe tema celor relatate de oamenii din Mihăileni, i-am solicitat un punct de vedere primarului comunei Buceş, Traian Achim Mărcuş. Prins la mijloc între nevoia de investiţii în comună şi nemulţumirile alegătorilor, Traian Achim Mărcuş a arătat că se luptă pentru ca oamenii să nu fie păgubiţi, dar vrea să vadă cât mai repede barajul terminat. „Proiectul nu este al primăriei. Însă, eu fac demersuri, atât cât mă ţin mintea şi puterea mea, la Consiliul Judeţean, Prefectură, Guvern, să se termine barajul. Că de 27 de ani se tot face. (…) Am discutat cu oamenii şi mă lupt pentru ei să nu rămână în pagubă. Să fie despăgubiţi pe acele terenuri care nu au fost prinse în Decretul iniţial, să se termine barajul acela odată. Am adus şase miniştri aici, dar am primit doar promisiuni. Abia acum s-a concretizat ceva”, a declarat primarul comunei Buceş. Acesta a mai spus că există în proiectul tehnic al barajului un drum de exploatare, pentru care s-au făcut exproprieri, însă nu au fost prinse toate terenurile de pe traseul drumului. Întrebat despre lucrările făcute deja pe proprietăţile private ale oamenilor, primarul Buceşului a făcut din nou referire la Decretul nr. 92, din 1987.

„Lucrarea este în desfăşurare“
Şi directorul ABA Mureş, dr. ing. Sorin Guler, a dat asigurări că oamenii din Mihăileni vor fi despăgubiţi şi a evitat să recunoască faptul că s-a intrat pe terenurile lor, fără ca aceştia să fie expropriaţi. „Acolo sunt două probleme. Pentru prima expropriere există Decretul nr. 92, iar în urmă cu vreo 10 ani, când am constatat că există nepotriviri şi neconcordanţe la suprafeţe şi la proprietăţi, am mai promovat o lucrare care este avizată de OCPI Hunedoara, pentru drumul care se va face. Problema respectivă necesită foarte multe lămuriri. (…) O să fie şi oamenii respectivi, dacă se află pe drum, expropriaţi. Lucrarea se află în plină desfăşurare. (…) Drumul nu se mai continuă până când se va da HG cu exproprierile. Acum se lucrează pentru obţinerea avizelor şi promovarea unei HG. Acum se lucrează doar pe o porţiune unde s-au făcut deja exproprierile şi unde au permis oamenii”, a declarat directorul ABA Crişuri.

Neadevăruri în adrese oficiale?
Interesant ar fi de menţionat un răspuns pe care cei de la Apele Române l-au trimis Primăriei din Buceş, întrebaţi fiind despre stoparea lucrărilor la drumul cu pricina, datat din martie 2018. Cei de la Apele Române susţin că drumul a fost construit în trecut, însă a fost deteriorat de traficul forestier intens din zonă (sic!). Însă, în continuarea scrisorii se contrazic, recunoscând involuntar că nu le aparţine acel drum, fiind condiţionaţi de acceptul proprietarilor de teren pentru a-l construi. „Drumul de centură la care se face referire a fost executat şi pietruit odată cu realizarea podului de la confluenţa Râului Văii Buceşului cu Râul Crişul Alb. În prezent, refacerea acestui drum este condiţionată de acceptul dlui Cioflică Ioan de a permite accesul constructorului în zonă”, se arată în acel răspuns.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.