Ce cred primarii de la sate despre Programul „Creşe pentru copiii României”

Magdalena Şerban

Peste 90 de deputaţi şi senatori propun derularea programului naţional „Creşe pentru copiii României“, care prevede înfiinţarea unei creşe la fiecare 10.000 de locuitori. În total, impactul bugetar calculat pentru acest proiect este de 775,6 milioane lei sau 175 milioane euro. Deocamdată, propunerea legislativă se află în dezbatere la Senat, fiind vizat ca perioadă de implementare intervalul 2017-2021.
Primarul din Crişcior le-a luat-o înainte
„Noi nu am aşteptat să ne bată cineva la uşă şi să ne întrebe dacă avem sau nu, creşă. De circa o lună jumătate am depus prin AFIR, un program ce vizează funcţionarea unei grădiniţe cu program prelungit, deci şi a unei creşe, în localitatea de centru. Aşteptăm vizita în teren în luna martie, proiectul fiind deja demarat. Investiţia a fost estimată la 320.000 de euro. Există o clădire ridicată în acest scop, dar neavând bani să continuăm lucrările, construcţia acesteia a stagnat. Cu ocazia asta, facem şi o extindere şi o utilăm cu ceea ce trebuie. Nu ne putem plânge, deţinem o creşă funcţională pe raza comunei, dar nu oferă condiţiile necesare şi nici nu respectă întreg cadrul ce se impune de legislaţia în vigoare. Aici ar urma să se mute 18 copilaşi, capacitatea unităţii fiind de 40 de locuri. Dacă totul va decurge bine, în aprilie poate ne apucăm de treabă, astfel ca data de 15 septembrie să ne aducă şi introducerea edificiului în circuitul preşcolar. Părinţii vor putea să-şi lase copiii la creşă, luându-i la întoarcerea de la serviciu. Oricum, sunt ferm convins că vor fi aduşi copilaşi şi din restul satelor şi chiar din împrejurimile comunei noastre. Nu prea văd soluţii ca tinerele familii să-şi permită să le ofere celor mici serviciile unei bone”, a arătat  Ovidiu Furdui (foto), primarul din Crişcior. Acesta a mai precizat că în Zdrapţi, Gurabarza şi Crişcior funcţionează şi alte grădiniţe, dar cu program normal.
Primarul din Blăjeni crede că legea nu prea ajută comunităţile mici
„La noi funcţionează în cadrul aceleiaşi clădiri o grădiniţă cu program normal şi o şcoală primară. Copilaşii din satele aparţinătoare sunt transportaţi cu microbuzul şcolar. La câţi copii există pe raza comunei şi privind în perspectivă la trendul descendent al natalităţii, cred că un astfel de proiect de lege nu ne vizează în mod direct. De asemenea, ţinând cont că populaţia e îmbătrânită, nu văd cum s-ar naşte atât de mulţi copii încât să se justifice o creşă. Cei de vârstă medie şi tinerii migrează către localităţile urbane pentru a-şi putea câştiga existenţa, iar o dată ce-şi găsesc serviciu acolo, îşi trimit şi copiii la şcoli sau grădiniţe. Fiind zonă necooperativizată, nici terenuri nu am avea să punem la dispoziţie pentru noi construcţii de grădiniţe cu program prelungit. În concluzie, dăm întâietate celor care se confruntă cu astfel de nevoi şi care ştiu că ar exista cerere pentru aşa ceva”, susţine Horia Jurcă (foto), primarul comunei Blăjeni.
Primarul din Boşorod afirmă că proiectul avantajează mediul urban
„Pe la oraşe e altă situaţie, dar la sate, marea majoritate a familiilor îşi rezolvă problema altfel. Copilaşii sunt lăsaţi în grija bunicilor, până ce părinţii se întorc de la muncă. Noi nu avem creşe, ci doar grădiniţe cu program normal. Una funcţionează la Boşorod şi cealaltă la Chitid. Dar nu văd cum ar putea să ne ajute aşa o decizie a mai marilor de la Bucureşti, cât timp suntem o comunitate sub 2.000 de locuitori. Nu cred că ar fi multe persoane interesate să-şi lase copiii pe la creşe, până seara. Însă nici nu exclud posibilitatea. Dar trebuie să ţinem cont că la ţară, lumea se organizează diferit faţă de cei de la oraş. Aşa că rămân la ideea că în cazul unor comune mari, de peste 5.000-6.000 de locuitori, şi necesităţie poate că sunt altele. În mediul urban nici nu se pune problema, e clar că există carenţe, dar nu şi în comunele de munte unde mai în toate gospodăriile există un bunic sau o bunică”, arată Ioan Grecu (foto), primarul din Boşorod.