Caravană GAL la Veţel şi Teliucu Inferior

Magdalena Şerban

Grupul de Acţiune Locală Microregiunea ţara Haţegului -ţinutul Pădurenilor (GAL), în baza unei finanţări europene (măsura 19.1 din PNDR) câştigate în vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală 2014-2020, susţine o serie de acţiuni de informare, animare şi consultare la nivel de teritoriu GAL, având ca tematică tipurile de finanţări destinate mediului rural prin surse PNDR , POR dar şi proiecte atipice. Joi, la Veţel a avut loc o întrunire între echipa GAL şi  reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai societăţii civile, mediul de afaceri şi persoane fizice, urmată de o astfel de întrevedere ce s-a organizat vineri, la Teliucu Inferior.

Noile finanţări aduc o viziune îmbunătăţită asupra mediului rural
„Am început o caravană ce va acoperi administrativ toate comunele membre GAL, 26 la număr, prin care urmărim să informăm potenţialii beneficiari publici si privaţi despre ce finanţări există în această perioadă în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), dar şi prin  Programul Operaţional Regional (POR) – destinate mediului rural, consultând cetăţenii referitor la nevoile reale din teritoriu, astfel încât să putem elabora o strategie de dezvoltare adaptată cerinţelor acestora. Prin GAL-ul nostru, prin vechiul exerciţiu financiar, s-a reuşit atragerea a 3,5 milioane de euro. Au fost 96 de proiecte accesate şi finanţate, deci ne putem mândri că ne situăm pe locul întâi pe ţară din punct de vedere al nivelului de absorţie. Îi felicit pe primari, că au fost receptivi, dându-şi mâna indiferent de coloratura politică, pentru a accesa proiectele cu succes. S-au orientat spre cerinţe ale comunităţilor pe care le reprezintă, cum sunt terenuri de sport, cămine culturale, pieţe agroalimentare, străzi  şi utilaje multifuncţionale. Acum, comune ca Teliuc, Densuş sau Bunila, de exemplu, au propriile utilaje cu care pot executa lucrări edilitare“, a precizat Paula Enuţ, manager GAL. Potrivit acesteia, se pare că filozofia Uniunii Europene, practicată până acum, s-a bazat pe rezolvarea nevoilor de bază ale comunităţilor (investiţii în drumuri şi infrastructură, cu precădere), însă noul start pe care se bazează finanţările e orientat către un nivel superior de abordare, printre domeniile vizate fiind cele ce ţin de probleme de mediu, (energii prietenoase cu mediul), inovare etc. Şi până acum, România a dispus de fonduri europene considerabile în domeniul rural, banii fiind alocaţi şi în funcţie de suprafaţa agricolă  a ţării – care e una generoasă, însă absorţia a lăsat de dorit la nivel naţional.

Ioan Henţiu: orice ban nerambursabil e o gură de oxigen
„Suntem membru fondator al GAL, iar până în prezent am implementat trei proiecte europene câştigate prin această  asociaţie, însumând 60.000 de euro. Unul a fost pentru amenajarea unui teren de sport multifuncţional în satul Leşnic, altul pentru un loc de joacă amenajat în colonia de romi de la Mintia şi cel de-al treilea pentru dotarea căminului cultural din Leşnic, cu mobilier şi veselă. Mai urmărim lucrări de infrastructură  ce reprezintă prioritatea numărul unu pentru comună şi dotări ale diverselor edificii publice, cum sunt modernizare sediu primărie şi cămine culturale, extindere de reţea de apă şi canalizare, reparaţii şi modernizări de drumuri şi poduri, regularizări de văi. În principiu, orice ne este permis de noile axe de finanţare prin GAL. Nu e nimic uşor pe lume, dar cu multă implicare şi perseverenţă, alături de colegii din primărie, care deja ştiu foarte bine ce au de făcut, plus colaborarea cu firme serioase de consultanţă care şi-au dovedit profesionalismul şi până acum, sperăm să obţinem cât mai multe finanţări, în continuare. Orice ban este binevenit, a spus Ioan Henţiu (medalion), primarul din Veţel. Acesta a mai dat ca exemplu un fermier din zonă care a achiziţionat prin GAL un utilaj agricol cu care îşi duce la îndeplinire munca, motiv pentru care s-a decis organizarea împreună cu GAL-ul a unor astfel de prezentări care să îndrume şi să încurajeze cetăţenii să-şi demareze propriile investiţii, prin puterea exemplului de succes şi a unei mai bune cunoaşteri.

Daniel Pupeză: vom continua să accesăm proiecte europene
„Prin GAL am reuşit să modernizăm 700 de metri stradali din localitatea Cinciş-Cerna, proiectul fiind finalizat şi însumând 45.000 de euro. Am mai câştigat un proiect  prin care am achiziţionat un grup de utilaje pentru diverse lucrări edilitare (mătură stradală, motocositoare, sărăriţă, motopompă, remorcă etc), în valoare de 25.000 de euro. Acum, implementăm  un proiect ce vizează dotarea unui centru comunitar, organizat în cadrul Centrul de Afaceri din comună şi presupune dotarea unei săli cu 12 calculatoare de ultimă generaţie şi mobilier aferent, pentru a veni în întâmpinarea întâlnirilor pe care le vom organiza cu reprezentanţii cetăţenilor din comuna noastră, dar şi a comunelor vecine, atunci când vrem să punem la punct proiecte şi strategii de dezvoltare zonală. Astfel, vor putea să participe şi colegii noştri care nu au posibilităţi de acest gen, pentru a-şi susţine planurile de modernizare. Nu vreau să trec mai departe fără să mulţumesc echipei de la primărie, ce se ocupă de accesarea şi implementarea de proiecte, formată din Felicia Humă şi Larisa Ienăşescu. De asemenea, am beneficiat de sprijin puternic din partea celor de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – AFIR Deva şi Timişoara, iar cu echipa GAL-ul am avut şi avem o relaţie foarte bună”, a afirmat Daniel Pupeză (medalion), primarul din Teliucu Inferior. Cât priveşte interesul comunităţii pentru accesarea de fonduri europene, prin dezvoltarea unor afaceri, acesta a precizat că până acum doar o singură persoană s-a implicat la modul practic, optând pentru achiziţionarea unui utilaj necesar muncii agricole. Din punctul său de vedere, lumea se teme de cota de finanţare ce trebuie asigurată  de beneficiar (în general, 50 la sută din suma alocată) şi mai ales de paşii birocratici. Deşi s-au mai organizat acţiuni de informare de-a lungul timpului, localnicii încă mai stau pe gânduri. Cu toate acestea, are convingerea că după cum a văzut că evoluează lucrurile, oamenii încep să capete curaj.