C.A.R. Certej între trecut, prezent şi viitor

În localitatea Certeju de Sus, veche urbe minieră,  funcţionează în această formă, începând cu 15 mai 1973, Casa de Ajutor Reciproc CERTEJ Instituţie Financiară Nebancară.

C.A.R. Certej are rădăcinile puternic înfipte în istorie, primele forme ale acestei activităţi s-au făcut prezente pe aceste meleaguri încă din secolul al XIX-lea. De atunci, cu mici sincope în activitate datorate istoriei zbuciumate a mineritului, trecând prin mai multe transformări, a funcţionat până în zilele noastre. În tot acest timp, activitatea de bază a fost de sprijinire şi întrajutorare financiară prin acordarea de împrumuturi şi constituire de economii pentru membrii cotizanţi.
În zona Certej, activitatea minieră datează de cca. 270 ani. Prima formă organizată, a activităţii de ajutorare reciprocă, în comuna Certeju de Sus, a apărut în cadrul Exploatării Miniere Săcărâmb de la acea vreme, se cunoaşte din arhivele minei, că anul în care s-a iniţiat acest sistem de ajutor reciproc este anul 1805.
Această formă de ajutor reciproc s-a consolidat după revoluţia din 1848-1849, când românii au primit din partea Împăratului Imperiului Austriac unele drepturi, astfel obţinând drept de proprietate asupra unor terenuri agricole, păşuni, păduri şi imobile. Acest fapt a condus la organizarea unor composesorate miniere, care pe lângă administrarea acestor bunuri imobile, au dezvoltat şi o formă de ajutor reciproc pentru membrii composesori, denumită la acea vreme în limba germană  „BRUDERLADE“ adică, în limba română „CASA  FRĂŢIEI“.
Regulile de organizare şi administrare au fost stabilite printr-un statut aprobat de organele în drept, astfel, Uniunea personalului minier de la Săcărâmb a înregistrat statutul în anul 1892, fiind  aprobat de Ministerul de Finanţe din Budapesta la 8 aprilie 1893 şi avizat de Ministerul de Interne al regatului maghiar în anul 1895.
Statutul prevedea că puteau deveni membri ai uniunii, muncitorii din serviciul minelor, pensionarii, văduvele acestora şi personalul tehnic mediu.
Este menţionat în arhivele miniere faptul că Uniunea personalului minier de la Săcărâmb prin „Casa Frăţiei“ a ajutat în situaţii dificile mulţi locuitori, angajaţi la minele din Săcărâmb, asigurându-le chiar şi pensii celor care-şi încheiau activitatea. Astfel ,,Casa Frăţiei” ca parte a Uniunii composesorale de la Săcărâmb, prin Adunarea Generală împrumuta membrilor cu dobândă legală, sume mai mari de 50 florini, iar până la 50 florini împrumutul putea fi hotărât de preşedinte, în condiţiile în care pentru fiecare 5 florini împrumutaţi era nevoie de un girant.
Din arhivele miniere, reiese faptul că fondul de bani de care dispunea „Casa Frăţiei” în anul 1898, era de 370.884 coroane, iar în 1907 de 443.913 coroane, aferent celor 548 de membri luaţi în evidenţă.
În cadrul Uniunii, pe lângă împrumuturile clasice, se practica şi un sistem al ajutorului de înmormântare, de care beneficiau toţi membrii cotizanţi.
Tot din arhiva minei cunoaştem că în 12 octombrie 1870, în cadrul composesoratului Săcărâmb, cotizau 493 de membri, din care repartizaţi pe naţionalităţi erau 280 români (57%), 145 germani (29%) şi 65 unguri (14%), iar în 1949, figurau înscrişi în registru 290 de membri din care  254 erau români (88%), 24 germani (8%) şi 12 maghiari (14%).
În forma actuală, Casa de ajutor reciproc de la nivelul comunei Certeju de Sus funcţionează neîntrerupt de 42 ani, fiind înfiinţată în 15 mai 1973 sub denumirea de C.A.R. Coranda – Certej, activând la acea vreme în cadrul Exploatării Miniere Certej.
Menţionăm că C.A.R. Certej a funcţionat 33 ani, până în anul  2006 în cadrul fostei mine, când sediul Casei a fost mutat într-un spaţiu din centrul localităţii.
Numărul membrilor C.A.R. în perioada 1989 – 1991 s-a ridicat la peste 1.000, număr care din cauza închiderii minelor a ajuns să fie doar de 90 după anul 2006, anul închiderii definitive a mineritului din comuna Certeju de Sus.
Putem  afirma că după anul 2006, C.A.R. Certej pur şi simplu a renăscut datorită perseverenţei unui grup de oameni, numărul membrilor a crescut de la an la an, iar în prezent, avem cca. 1.100 membri activi.
O mare realizare a anului precedent este şi deschiderea unei agenţii C.A.R. în comuna Săcălaz, judeţul Timiş, care are deja 158 membri.
Rezultatele Casei la finele anului 2014 au fost cele mai bune din ultimii opt ani.
Conducerea Casei a adoptat o politică de împrumuturi flexibilă, a iniţiat împrumuturile promoţionale cu ocazia unor sărbători, a extins ajutorul de deces şi membrilor familiei, a redus permanent dobânzile la împrumuturi. Iar dobânda neimpozabilă cu care a fost bonificat fondul social al membrilor la finele fiecărui an s-a situat peste cea acordată de celelalte instituţii de profil.
Pe lângă activitatea de bază, C.A.R. Certej a venit în sprijinul membrilor şi prin implementarea unui sistem PayPoint  prin care să se poată efectua plăţile unor facturi, ţinând cont că în localitate nu există alte modalităţi de plată a acestora.
În privinţa activităţii viitoare a C.A.R. Certej suntem optimişti,  deoarece activitatea responsabilă şi profesională a echipei a crescut permanent încrederea membrilor şi a localnicilor în acestă instituţie şi pentru că C.A.R. Certej doreşte să  implementeze cu ajutorul UTCAR Hunedoara, noi „produse financiare”, chiar din acest an, cum ar fi crearea secţiei C.A.R. destinată membrilor minori şi a Fondului Social „Viitorul”, extinderea împrumuturilor promoţionale cu dobânzi speciale care au avut un mare succes în anii precedenţi şi chiar extinderea ajutoarelor sociale pentru alte categorii de evenimente ce sunt finanţate din Fondul de Asistenţă Socială.
Cu privire la mult aşteptata dezvoltare economica a comunei Certej, considerăm că prin re-pornirea activităţii miniere în această zonă, promovată de un investitor potent şi serios, şansele de dezvoltare a activităţii C.A.R. sunt promiţătoare şi încurajatoare în viitorii ani. Numai o deschidere totală către investiţiile noi pot aduce progresul şi bunăstarea comunităţii, iar la Certej, această politică fiind încurajată de autorităţile locale, chiar prin exponentul lor, primarul comunei, ne îndreptăţeşte să sperăm la un viitor optimist.
Nu putem concepe o dezvoltare serioasă a activităţii C.A.R. fără minerit în zonă, fără ajutorul autorităţilor, fără susţinere şi încredere din partea locuitorilor comunei, fără consilierea Uniunii Teritoriale a C.A.R. Hunedoara şi fără o implicare totală a conducerii Casei noastre.
Considerăm oportun să menţionăm că toţi aceşti factori sunt de o importanţă vitală, pentru progresul comunităţii şi bunăstarea cetăţenilor.
Cu deosebit respect, vă transmitem tuturor nemărginita noastră preţuire.
Consiliul director,
C.A.R. Certej I.F.N.