Bulina albă, 8.05.2019 - Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

NIHIL SINE DEO R Rutenii sunt locuitorii ce provin din Europa Central Răsăriteană, din regiunea aflată la nord şi sud de Munţii Carpaţi. Teritoriul de origine al rutenilor mai este cunoscut şi ca Rusia Subcarpatică, iar de aici şi multiplele nume sub care sunt cunoscuţi rutenii: rusini, ruşi carpatini, rusini carpatini, rusini ucraineni sau ruteni transcarpatini. Rutenii sunt o populaţie desprinsă din ramura slavă a popoarele indo – europene, fiind amintiţi de Caesar în „Comentario de bello Gallico”, ca fiind un trib celtic situat în provincia Gallia Narbonensis. Geto – dacii au preluat de la ruteni modul cum poate fi prelucrat fierul şi lemnul şi au învăţat cu se lucrează la războiul de ţesut. Termenul de rutean nu are o conotaţie clară. Istoricul american Paul Robert Magocsi în cartea „Poporul de niciunde: istorie în imagini a rutenilor carpatici ” arată că termenul de rutean este folosit de popoarele neslave, în timp ce cel de rusin este utilizat de slavi pentru a defini populaţia distinctă slavă ce locuieşte în Regiunea Transcarpatică. În secolul XVII-lea, după Pacea de la Karlowitz din anul 1699, majoritatea rutenilor au fost integraţi în cadrul Imperiului Habsburgici, mulţi dintre ei ajungând pe teritoriul Bucovinei, odată cu alipirea la Imperiul Habsburgic. În urma mişcării revoluţionare de la 1848, ce a avut loc în Europa, mai multe provincii au cerut să devină autonome. Astfel, conducătorul rutenilor, Adolf Dobrianskzj a mers la Viena pentru a solicita autonomia Ruteniei, însă acest lucru nu a mai avut loc. După terminarea Primului Război Mondial rutenii s-au împrăştiat prin întreaga Europă Central Răsăriteană, ei reuşind să funcţioneze ca regiune autonomă a rutenilor în Cehoslovacia, în perioada 1919 – 1938. După cel de-al Doilea Război Mondial, Rusia Subcarpatică a ajuns în posesia Uniunii Sovietice, iar din 1949, rutenii au fost obligaţi să-şi afirme o nouă identitate, cea ucraineană. După anul 1989, rutenii erau împrăştiaţi pe teritoriul României, Ucrainei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Iugoslaviei şi a Croaţiei. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, rutenii au cerut să se autoguverneze în cadrul Ucrainei, 78% dintre locuitorii Transcarpatiei votând această propunere. Încă din anii 90’, rutenii beneficiază de autonomie culturală pe teritoriile României, Slovaciei, Poloniei şi Ungariei.

One thought on “Bulina albă, 8.05.2019”

DR.GHEORGHE P.BUDAU

8 mai 2019 la 16:47
Legătură permanentă

NIHIL SINE DEO R Rutenii sunt locuitorii ce provin din Europa Central Răsăriteană, din regiunea aflată la nord şi sud de Munţii Carpaţi. Teritoriul de origine al rutenilor mai este cunoscut şi ca Rusia Subcarpatică, iar de aici şi multiplele nume sub care sunt cunoscuţi rutenii: rusini, ruşi carpatini, rusini carpatini, rusini ucraineni sau ruteni transcarpatini. Rutenii sunt o populaţie desprinsă din ramura slavă a popoarele indo – europene, fiind amintiţi de Caesar în „Comentario de bello Gallico”, ca fiind un trib celtic situat în provincia Gallia Narbonensis. Geto – dacii au preluat de la ruteni modul cum poate fi prelucrat fierul şi lemnul şi au învăţat cu se lucrează la războiul de ţesut. Termenul de rutean nu are o conotaţie clară. Istoricul american Paul Robert Magocsi în cartea „Poporul de niciunde: istorie în imagini a rutenilor carpatici ” arată că termenul de rutean este folosit de popoarele neslave, în timp ce cel de rusin este utilizat de slavi pentru a defini populaţia distinctă slavă ce locuieşte în Regiunea Transcarpatică. În secolul XVII-lea, după Pacea de la Karlowitz din anul 1699, majoritatea rutenilor au fost integraţi în cadrul Imperiului Habsburgici, mulţi dintre ei ajungând pe teritoriul Bucovinei, odată cu alipirea la Imperiul Habsburgic. În urma mişcării revoluţionare de la 1848, ce a avut loc în Europa, mai multe provincii au cerut să devină autonome. Astfel, conducătorul rutenilor, Adolf Dobrianskzj a mers la Viena pentru a solicita autonomia Ruteniei, însă acest lucru nu a mai avut loc. După terminarea Primului Război Mondial rutenii s-au împrăştiat prin întreaga Europă Central Răsăriteană, ei reuşind să funcţioneze ca regiune autonomă a rutenilor în Cehoslovacia, în perioada 1919 – 1938. După cel de-al Doilea Război Mondial, Rusia Subcarpatică a ajuns în posesia Uniunii Sovietice, iar din 1949, rutenii au fost obligaţi să-şi afirme o nouă identitate, cea ucraineană. După anul 1989, rutenii erau împrăştiaţi pe teritoriul României, Ucrainei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Iugoslaviei şi a Croaţiei. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, rutenii au cerut să se autoguverneze în cadrul Ucrainei, 78% dintre locuitorii Transcarpatiei votând această propunere. Încă din anii 90’, rutenii beneficiază de autonomie culturală pe teritoriile României, Slovaciei, Poloniei şi Ungariei.