BPOC – BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ
Ce este?
Cum îi spune și numele, este o afecțiune respiratorie cronică, care se caracterizează prin obstrucția incomplet reversibilă și progresivă a căilor aeriene, la care se asociază un răspuns inflamator anormal al plămânului în contact cu particule nocive și/sau gaze. BPOC poate fi tratată sau chiar prevenită, însă nu vindecată. Din păcate reprezintă o mare problemă de sănătate, adesea fiind subdiagnosticată sau diagnosticată în faze tardive.
De ce apare?
Factorii de risc dovediți în apariția BPOC sunt reprezentați de factorii genetici, expunerea la noxe si particule aeriene (fumul de țigară fiind cel mai incriminat, poluarea aeriană de interior (habituală), precum și cea de exterior (pulberi ocupaționale organice și anorganice, particule extrafine).
Cum se manifestă?
– Dispnee (descrisă de către pacient ca “lipsă de aer”, “senzație de sufocare”, “incapacitate de a trage aer în piept”, “oboseală”) – care este un simptom persistent și progresiv, cu debut insidios
– Dificultate de a efectua activități de rutină prin scăderea capacității de efort (îmbrăcat, mâncat, urcatul scărilor)
– Tuse productivă (mai accentuată dimineața și seara)
– Dureri toracice
Când ne adresăm medicului specialist?
Răspunsul meu: Ideal ar fi înainte ca boala să se facă simțită, dar din păcate realitatea este că pacienții se prezintă tardiv, când afecțiunea a ajuns deja să aibă un impact negativ asupra calității vieții (ex. când boala cronică se exacerbează infecțios sau non-infecțios). Este de înțeles că nimeni nu vine de drag la medic, însă doresc să subliniez importanța efectuării controalelor periodice, chiar și în lipsa simptomelor, pentru a putea depista cât mai precoce eventualele modificări care, în timp, ar putea duce la instalarea unei afecțiuni cronice.
Cum se manifestă exacerbările BPOC?
– Tuse accentuată cu spută în cantitate crescută, purulentă (galben-maronie, verde), uneori fetidă (urât mirositoare)
– Dispnee intensificată (senzația de ”lipsă de aer” poate apărea și în repaus)
– Pe scurt se accentuează simptomele preexistente care, poate, până atunci au fost atribuite eronat altor factori (stres, oboseală, bronșită tabagică)
Investigații paraclinice
– Spirometria și curba flux-volum: care certifică disfuncția ventilatorie obstructivă după inhalarea de bronhodilatator beta2- agonist
– DlCO (difuziunea monoxidului de carbon prin membrana alveolo-capilară)
– Testul de mers 6 minute
– Analize sanguine
– Radiografie toracică
– HRCT torace
Reducerea factorilor de risc.
Aici trebuie privit în felul următor: ”ce putem schimba și ce nu putem schimba?”. Bagajul genetic, evident nu-l putem influența, însă sunt destul de multe aspecte pe care am putea să le controlăm:
– adoptarea unui stil de viață sănătos (alimentație, sport/mișcare, odihnă)
– renuntarea la fumat: cea mai importantă etapă, fiind cu atât mai eficientă cu cât se produce mai devreme;
– reducerea/ eliminarea expunerii la poluarea aerienă de interior (ex. gătitul în încăperi insuficient ventilate), precum și de exterior (poluanți atmosferici, inhalarea de substanțe toxice la locul de muncă);
– vaccinarea antigripală și antipneumococică.
De reținut:
BPOC este o afecțiune respiratorie gravă, reprezentând o cauză majoră de mortalitate care afectează milioane de oameni din întreaga lume.
Complicațiile BPOC: exacerbări, cancer pulmonar, tulburări de somn, afecțiuni ale inimiii (hipertensiune pulmonară, cord pulmonar cronic), deficit cognitiv.
Abandonarea fumatului este cea mai eficientă masură preventivă.
Controalele periodice pot depista boala în fază incipientă (pacienții fumători care nu sunt diagnosticați cu o boală pulmonară cronică ar trebui să fie văzuți de un medic specialist măcar o dată la 6 luni, iar cei nefumători măcar o dată pe an). În ceea ce privește pacienții care sunt deja diagnosticați cu o boală pulmonară obstructivă cronică (includem aici și astmul), ar fi bine să facă controale la 3 luni.
Dr. Iovan Ioana
Medic specialist pneumolog
Sanatoriul de
Pneumoftiziologie Geoagiu