Bazele sportive rămân închise, deşi e nevoie de activitate fizică

Milioane de români au scos activităţile fizice de pe lista priorităţilor, pentru că sportul de masă e încă blocat de restricţii. Întreaga industrie a sportului e în piuneze. Pandemia se poate transforma într-o uriaşă problemă de sănătate naţională. Amatori şi profesionişti, consacraţi şi juniori, psihologi şi antrenori, medici şi oameni de afaceri, toţi îşi strigă disperarea, dar soluţiile se lasă aşteptate.
Sportul de masă este paralizat în întreaga ţară de aproape trei luni şi revenirea e învăluită în ceaţă, iar autorităţile de la Bucureşti au fost preocupate să facă procedurile pentru reluarea sportului profesionist în timp ce sportul de masă a rămas în plan secund. Teoretic, e deschis. Practic, legea restrânge deocamdată activităţile. Sălile, baloanele şi alte structuri sunt încă sub lacăt.

Toate competiţiile de copii şi juniori, dar şi cele de sport corporatist, de exemplu, au fost suspendate. Conform Ordinului comun emis de Ministerul Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial din 20 mai, acum se pot practica doar câteva sporturi, însă numai în aer liber şi în grupuri de cel mult trei persoane. Din lista celor aprobate, doar atletismul şi tenisul (şi ele sugrumate de constrângeri) sunt în Top 10 al celor mai practicate sporturi în România.
În aer liber ai voie să faci box cu umbra sau exerciţii tactice fără minge. Da, exact aşa scrie în Regulamentul publicat săptămâna trecută de MTS şi Ministerul Sănătăţii. S-a dat verde doar pentru „stretching, elemente din şcoala alergării, exerciţii de echilibru şi orientare spaţială din gimnastică, exerciţii cu propria greutate, exerciţii de tehnică şi tactică individuală prin reprezentare mentală a adversarului sau a unei situaţii specifice de luptă/joc, execuţia tehnică/tactică de tip box cu umbra, exersarea fără minge a tehnicilor de joc”. Iar după antrenamente, echipamentul sportivilor trebuie pus direct într-o pungă de plastic închisă ermetic, urmând ca după aceea să fie spălat/curăţat la o temperatură de minimum 80°.
O problemă e şi distanţa care trebuie păstrată în timpul activităţilor fizice: „cel puţin 2 metri în perioadele de repaus şi minimum 6 metri (!) în perioadele de activitate fizică intensă, pentru a ţine cont de faptul că particulele de transpiraţie ori salivă se pot transmite pe distanţe mult mai mari în acest context”.
La atletism, distanţa dintre alergători trebuie să fie de 10 metri! La fel şi la ciclism. Iar la tenis, jucătorii sunt sfătuiţi să-şi marcheze mingile şi să le folosească doar pe acelea, să nu le schimbe cu ale adversarului. Urmând ca la final să le adune de pe teren cu ajutorul unor tuburi speciale, să nu le atingă cu mâna.
Conform aceluiaşi ordin, bazele sportive se pot deschide numai dacă respectă o serie de măsuri foarte stricte: bazele să fie împrejmuite şi fiecare intrare să fie păzită, temperatura participanţilor să fie verificată la intrare şi toţi să fie trecuţi pe un tabel, menţinerea unui program relaxat pentru a permite dezinfectarea spaţiilor între utilizatori, interzicerea accesului la vestiare, duşuri, saună, sală de forţă sau masaj, dezinfectarea toaletelor după fiecare persoană care le foloseşte sau asigurarea unei camere suplimentare, izolate de restul spaţiilor, pentru a găzdui urgent un eventual sportiv care prezintă simptome de Covid în timpul antrenamentului.
În aceste condiţii e clar că va trebui să ne reorientăm şi să căutăm alte variante de a mai face mişcare sportivă. Sau poate să ne mulţumim cu sfatul ministrului de resort, care a declarat că… “în curând, vom căuta să găsim şi soluţii pentru sportul de masă“.