Audieri în procesul „Aurul dacic”, în lipsa lui Ceia
Carmen Cosman
Deşi s-a dispus aducerea lui cu mandat, Iulian Ceia (foto), considerat a fi liderul grupării aurarilor, nu a fost prezent nici la termenul de ieri, de la Curtea de Apel Alba Iulia, unde se judecă apelul declarat atât de inculpaţi, cât şi de procurori, în procesul „Comorile dacice”. Chiar şi aşa, magistraţii au dispus audierea inculpaţilor prezenţi.
Nu este de găsit
Iulian Ceia este de negăsit şi, după ce a atacat cu apel sentinţa prin care a fost condamnat la 12 ani de închisoare, a dispărut. Nu a fost prezent la nici unul dintre termenele stabilite de instanţa Curţii de Apel Alba Iulia, dar magistraţii au început audierile în dosar, după ce nici mandatul de aducere cu escortă a lui Ceia nu a dat rezultate. În lipsa celui considerat a fi capul grupării aurarilor, instanţa a dispus audierea celorlalţi învinuiţi aflaţi în sală. Iulian Ceia va fi citat la următorul termen de judecată, stabilit pentru data de 13 aprilie, când vor fi administrate probele din dosar şi vor începe audierile unor martori.
În total, 100 de ani de închisoare
În dosarul „Aurul dacic”, în luna decembrie 2009, au fost condamnate 11 persoane la peste 100 de ani de închisoare. Procesul s-a judecat mai bine de patru ani la Tribunalul Hunedoara şi Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut despăgubiri de circa 6,6 milioane de euro. După mai multe runde de amânare, magistraţii au pronunţat pedepse de peste 10 ani pentru persoanele trimise în judecată, sub acuzaţiile de detecţii neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei şi traficarea pe piaţa neagră internaţională a brăţărilor dacice din aur.
Cea mai mare pedeapsă a primit-o Iulian Ceia, respectiv 12 ani de închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional. Ceilalţi membri ai grupării infracţionale au primit între şapte şi 11 ani de închisoare pentru diverse infracţiuni legate de traficarea obiectelor de patrimoniu, şantaj, ori lipsire de libertate. Atât inculpaţii, cât şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional au formulat apel.
Până acum, 12 dintre cele 15 brăţări din aur masiv sustrase în urma săpăturilor ilegale din siturile arheologice au fost recuperate de autorităţi.