Atenţie la UNPR! (III)
Aşadar, încă de la înfiinţare, UNPR a devenit partid parlamentar, a intrat în coaliţia de la guvernare şi a reuşit ca într-un an şi jumătate să-şi organizeze filiale în toată ţara, având în evidenţă peste 300.000 de membri. Nu ştim cât adevăr este în legenda vehiculată în rândurile politicienilor, îndeosebi a celor din opoziţie, că acest partid s-a născut la sugestia preşedintelui Băsescu şi se bucură de sprijinul său nemijlocit. O fi ceva adevăr şi în asta, ştiţi cum se zice, unde nu-i foc, nu iese fum. Cred însă că un merit important în creşterea rândurilor formaţiunii naţional-progresiste şi în atragerea în UNPR a unor politicieni de calibru – parlamentari, primari de municipii şi oraşe, preşedinţi de consilii judeţene etc – îl are triumviratul de la vârful partidului: Oprea, Sârbu, Diaconescu. Trei lideri care – cel puţin până acum! – nu se calcă pe bombeuri, nu-şi dau ghionturi pe la spate, ci dimpotrivă, acţionează fiecare pe segmentul pe care-l stăpâneşte mai bine şi, când este cazul, se completează reciproc. Deşi fiecare dintre cei trei lideri uneperişti are un stil personal de a prezenta lucrurile, discursurile lor au un punct comun de la care nu se abat: interesul naţional şi progresul societăţii româneşti.
Nu voi despica firul în patru pe această temă, deoarece – la navetismul care s-a înregistrat în cei 20 de ani şi continuă să se înregistreze în rândul oamenilor politici din România – cred că nici nu are importanţă cum a ajuns un parlamentar sau un primar să adere la UNPR. Cert este că acest partid are deja numeroşi primari în funcţiune, de municipii, oraşe şi comune. Şi, după cum merg lucrurile pe scena politică internă, cu siguranţă că, până la alegerile din toamna viitoare, numărul acestora va creşte. Acestea fiind spuse, cred că nu-i necesar să mai explic şi ce rol important au edilii şefi în alegeri. (urmarea în ziarul de mâine)
Stimate domn, un partid este parlamentar daca reușește la alegeri sa obțină un număr de voturi care-i permit sa atingă pragul electoral. Deocamdată UNPR și-a constituit un grup parlamentar. Dacă la alegerile din anul 2012 va trece pragul electoral devine partid parlamentar. E adevărat că este o chestiune de nuanță.
@sever mateuca
Da, aveti dreptate in ce spuneti, dar tot dumneavoastra recunoasteti, ca este doar o chestiune de nuanta. Practic, parlamentarii UNPR au grupuri in ambele Camere, grupurile intitulate „progresiste”, sunt in coalitia aflata la putere si voteaza ca si celelalte partide aflate in Parlament, sustinand cu voturile lor guvernul si legile promovate de Executuv. Deci, nu cred ca am gresit cand am afirmat ca este un partid care s-a „nascut” direct in Parlament. In rest, sa auzim numai de bine.
Dan nu ați greșit când ați spus că s-a născut în parlament. Dar nu este partid parlamentar pentrucă nu a intrat în legislativ trimis de electori prin procesul de vot. Poate că pentru un neavizat nu este ceva foarte important dar pentru procesul democratic este. Probabil că la alegerile viitoare vor reuși să devină partid parlamentar.
Gabriel Oprea reusit sa formeze un partid cu reprezentare parlamentara, datorita construcţiei politice de centru-stanga pe care o are acest partid care are drept obiectiv introducerea in Romania a guvernării progresiste şi asigurarea stabilităţii politice pe termen lung.
Ati pus punctul pe „I”. Disciplina unpr-istilor pare dezarmanta, nimeni nu ia decizii de capul lui, fiecare isi stie locul iar pentru fiecare domeniu de activitate vorbesc in primul rand specialistii. Disciplina e mama tuturor victoriilor.
Frumos . . . un merit important în creşterea rândurilor formaţiunii naţional-progresiste şi în atragerea în UNPR a unor politicieni de calibru – parlamentari, primari de municipii şi oraşe, preşedinţi de consilii judeţene etc – îl are triumviratul de la vârful partidului: Oprea, Sârbu, Diaconescu!