Aria protejatã, o sabie cu douã tãişuri pentru primarul din Râu de Mori

Primarul din Râu de Mori, Niculiţă Mang (foto), este de părere că în anul 2016, mai marii de la Bucureşti ar trebui să se aplece asupra realităţilor din teren, mai exact asupra problemelor cu care se confruntă cei care păstoresc administraţiile publice aflate în perimetrul ariilor declarate protejate. Din punctul său de vedere, e necesară revizuirea constrângerilor, astfel încât oamenii care locuiesc aici să poată să ducă o viaţă normală.4 Niculita Mang  Riul de Mori_4 (2)
„Avem un necaz mare. Pe zi ce trece, prin amenajamentele silvice şi limitele impuse le lege în cazul ariilor protejate, nu mai putem exploata lemn, iar cantitatea de masă lemnoasă ce se poate extrage din pădure timp de un an este insuficientă pentru cerinţele populaţiei. Dacă pe vremuri, oamenii dormeau câte cinci-şapte într-o cameră, acum altfel stă treaba. Deci şi nevoia de foc pentru încălzit casa întreagă este mai mare şi implicit necesarul de masă lemnoasă s-a majorat”, spune Niculiţă Mang, primarul din Râu de Mori.
Acesta trage şi un semnal de alarmă în ce priveşte legislaţia pentru ariile declarate protejate, indicând ca exemplu zona Râuşor. „Nu e normal să fii în mijlocul pădurii, dar să fii nevoit să-ţi aduci lemn de foc din Deva sau să-l cari de acasă, din Banat, la Râuşor. În cazul nostru, s-a decis extinderea ariei protejate pe o zonă unde sunt circa 100 de case de vacanţă, cabane şi pensiuni. Totul, fără să se consulte administraţia locală. Asta am făcut noi din ariile protejate. Sunt de acord cu respectarea mediului, nu asta e problema, dar ni s-au impus aberaţii. Pur şi simplu s-a exclus factorul uman. Parcă s-a dat lege pentru zonele aride, nu pentru cele locuite. Trebuie neapărat să se ia măsuri. Să vină să vorbească cu oamenii, ca să se schimbe lucrurile astea. Măcar acum, în 2016”, mai arată primarul comunei Râu de Mori. (M. Şerban)

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.